Bruno Roschnafsky, candidatul PPU la fotoliul de Primar al Clujului, crede că patrimoniul istoric al Clujului reprezintă un aspect de importanţă majoră care trebuie tratat cu respect şi responsabilitate. Pentru un oraş care aspiră la titlul de Capitală Culturală Europeană, identitatea istorică şi tot ceea ce s-a moştenit preţios din trecut trebuie să constituie puncte cheie din agenda unui edil, cu adevărat preocupat de comunitatea pe care o serveşte.
Rep: Ce veţi face pentru cultură în cazul în care veţi fi ales Primar al Clujului?
Bruno Roschnafsky: Aş dori să vă spun, încă de la început, faptul că programul meu politic, cu care voi cere clujenilor votul lor de încredere, acordă o pondere foarte mare culturii şi patrimoniului arhitectural care, până la urmă, reprezintă o parte importantă din identitatea noastră a celor care locuim împreună în această urbe. Eu sunt un om practic care îşi doreşte o relaţie stabilă, transparentă şi flexibilă cu toţi cetăţenii acestui oraş, indiferent de etnia sau de confesiunea lor. Am nevoie de fiecare dintre ei, deoarece, în timp, eu unul, am învăţat un lucru fundamental: unicitatea Transilvaniei noastre, a fiecăruia, atractivitatea acestui oraş cu care ne mândrim, se fundamentează pe aportul pe care fiecare grup etnic îl aduce în manieră proprie, pe multiple planuri. Tocmai de aceea este vital şi de bun simţ să ştii să respecţi cultura fiecăruia şi tot ceea ce ea produce, indiferent că e vorba despre artă, literatură, teatru, cinematografie sau arhitectură. Din punctul meu de vedere, a respecta cultura, a face ceva pentru ea, nu înseamnă doar să ridici diferite edificii de beton şi fier, ci să ştii să le mai şi umpli corespunzător! Să ştii, întâi de toate, să valorizezi tot ce ai primit preţios de la înaintaşii tăi. Dacă pe acestea nu le ştii respecta şi nu le ştii păstra cum trebuie, ce ştii să faci, de fapt? Ce construieşti în realitate? Forme fără fond şi fără fundament! Cine nu îşi respectă trecutul şi tot ceea ce i s-a dat preţios, tocmai pentru că alţii au muncit pentru ca ele să existe, acela, în realitate, nu îşi merită nici prezentul!
Rep: Sunteţi sportiv de performanţă. Cum anume o să vă raportaţi la un asemenea segment care presupune atât de multe?
B.R.: E adevărat, m-am format ca şi sportiv, dar conexiunile mele cu sfera culturală au fost, mereu, foarte puternice. Daţi-mi voie să spun că, indiferent de meseria pe care o practici, la un moment dat, dacă îţi doreşti să faci cu adevărat performanţă, este mai mult decât necesar să devii un artist, un maestru al vocaţiei tale. În atare situaţie, şi pregătirea ta va trebui să fie una complexă, iar cultura este o componentă fundamentală în acest sens. Eu am călătorit mult şi am dobândit experienţă profesională şi managerială în diverse locuri pe unde am mers. Am văzut edili care au pus cultura în partea de sus a agendei lor, am cunoscut leaderi care se înconjoară de personalităţi culturale cu care fac o echipă excelentă în această sferă de activitate. Am citit mult, am păstrat contacte strânse cu repere ale culturii transilvane, iar în timp am înţeles că forţa şi renumele acestui oraş sunt date, în primul rând, de oamenii săi, mai ales de cei care au făcut din cultură vocaţia şi sensul lor în viaţă. Nu voi lucra singur pe acest plan. Am alături o echipă veritabilă care înţelege şi ştie cât de important este pentru oraşul nostru acest segment: cultura, dar mai ales arhitectura de patrimoniu. Aceasta din urmă va constitui o prioritate a programului meu cu care voi veni în faţa clujenilor şi pot promite că, atât timp cât eu voi fi edil al acestui oraş, bucăţi de cărămidă sau de moloz din clădirile tezaur ale Clujului nu vor mai cădea în capul concetăţenilor mei!
Rep: Ce obiective conţine programul dumneavoastră pentru acest segment cultural?
B.R.: Înainte să conturez o strategie clară pe plan cultural, m-am documentat temeinic, am stat de vorbă cu diverşi oameni care fac cultură pentru că trăiesc din cultură. Ştiu foarte bine cam ce lipseşte şi ce ar trebui adăugat, mai ales că, vă reamintesc, aspirăm la titlul de Capitală Culturală Europeană, iar anul acesta aniversăm 700 de ani de când Clujul nostru a primit statutul nostru de oraş liber regesc. Un motiv în plus să mai deschidem cărţile de istorie! Dacă aruncăm o privire în trecut ca să învăţăm ceva din el, nu putem să nu observăm că, în acest oraş, predomină o cultură a diversităţii. În consecinţă, o strategie pe partea de cultură a oricărui edil trebuie să reflecte tocmai această diversitate. Obiectivele mele au în vedere o mai bună conservare a patrimoniului istoric, respectiv a tezaurului cultural cu care fiecare etnie a contribuit la renumele acestui oraş şi a provinciei în mod deosebit. Voi avea în vedere o mai eficientă punere în valoare a patrimoniului tipărit, a celui arhitectural, cinematografic şi artistic. Ştiţi, spre exemplu, că, în perioada de până la Marea Unire, unul din părinţii cinematografiei din acest areal, J. Janovics, a trăit la Cluj, iar „Hollywood-ul Transilvan”, care chiar a existat, se leagă de numele lui? Moştenirea acestui remarcabil om, la fel ca şi a altor Stele ale Culturii din Transilvania, din păcate, zac în uitare. Un edil responsabil care este, cu adevărat, interesat de cultură, trebuie să le pună pe acestea în valoare. Voi face din aceasta o prioritate a programului meu şi vom vedea cu toţii câte comori putem scoate împreună la iveală pentru Clujul nostru, al tuturor…
