Bugetul pe anul acesta a fost creat într-una dintre cele mai grele perioade prin care trece întreg mapamondul din ultima perioadă. Putem spune că a fost creat sub supervizarea unui economist de profesie în persoana premierului Florin Cîțu.
Ideea de bază a fost încadrarea în deficitul bugetar de 7%, recomandare primită din partea Uniunii Europene. Să revenim la pandemie, această perioadă ne-a arătat punctual lipsurile a 30 de ani de administrație defectuoasă, a unor legi și sisteme făcute de mântuială de către persoane slab pregătite. S-a văzut lipsa de personal și de echipamente din sistemul sanitar, infrastructură necorespunzătoare sau personal insuficient necesar forțelor de ordine. Alt capitol vital dezvoltării unui stat este educația, și în acest caz lipsa echipamentului digital și a dotărilor au ieșit la “iveală”.
În foarte multe zone din țară elevii au pierdut luni fără să se mai pună la zi cu programa școlară neavând practic de unde să se documenteze. Un alt aspect în ceea ce privește educația îl reprezintă media de vârstă a cadrelor didactice, drept urmare sunt unele dintre cele mai importante și expuse persoane din țară și totuși încă nu s-au găsit soluții pentru a le vaccina. Mai sunt și alte lacune ale incompetenței întinse pe ultimii 30 de ani, cum ar fi lipsa electricității sau imposibilitatea accesului personalului școlar la elevi atunci când “ploua” și drumurile deveneau impracticabile. Având în vedere aceste aspecte, ne așteptăm ca bugetul anului 2021 să mai ajute domeniile aflate în linia întâi în această perioadă dificilă care încă nu s-a terminat.
Creșterile și scăderile sunt față de execuția pe anul 2020
Aceasta este forma bugetului care a trecut de Guvern, în următoarele zile urmează să se aducă amendamente și modificări în Parlament.
Ministerul Sănătății: 17,49 miliarde lei, în scădere cu 10,98% (comparativ cu execuția pe 2020). Față de proiectul inițial primește cu 50,7 milioane de lei mai mult. Deși față de forma inițială a proiectului, au fost atribuiți mai mulți bani pentru sănătate, ne aflăm tot pe minus în comparație cu anul precedent. Este cel puțin curios raționamentul din spatele acestei decizii având în vedere situația pandemică în care ne aflăm și faptul că au început să apară din ce în ce mai multe cazuri în care dotările din spitale pur și simplu nu mai fac față.
Ministerul Educației: peste 28,5 miliarde lei, mai mare cu 0,86% decât execuția pe 2020. Practic, față de proiectul inițial de buget 2021 e mai mare cu 1,75 milioane lei.
Nici în cazul educației nu putem spune că avem o creștere atât timp cât este vorba de o majorare care începe cu 0. Lacunele din învățământ precum și incapacitatea de a crea un sistem educațional performant din pix încă dă bătăi de cap aleșilor țării.
Ministerul Transporturilor are acum un buget de 14,12 miliarde lei, mai mare cu 9,4% comparativ cu 2020. Față de varianta inițială a proiectului, bugetul este mai mare cu 20 milioane lei.
Ministerul Agriculturii va primi cu 10% mai mult, respectiv 25,9 miliarde lei, și ministerul Ministerul Cercetării și Inovării primește cu 24,3% mai mult, respectiv 1,92 miliarde lei, în timp ce bugetul Ministerului Dezvoltării va fi mai mic cu 19,19%, la 7,15 miliarde lei. Ministerul Culturii primește cu 12,8% mai mult, respectiv 894,2 milioane lei, sume insuficiente conform majoritatea părerilor.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului va primi cu 18,6% în plus, urmând a avea un buget de 6,58 miliarde lei. În acest caz putem spune că este o nevoie reală de creștere a bugetului deoarece turismul este unul dintre cele mai afectate sectoare la nivel mondial. Ministerul Energiei va primi cu 45% mai mult, suma alocată de la buget urmând a fi de 889 milioane lei. Ministerul Finanțelor va avea un buget mai mic cu 3%, urmând a se ridica la 5,39 miliarde lei. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va avea un buget mai mare cu 11,3%, urmând a se ridica la 2 miliarde lei.
Ministerul Justiției urmează să aibă o alocare mai mică cu 2,5%, la 4,68 miliarde lei. În continuare justiția nu atrage interes administrației centrale, lipsurile de personal din penitenciare, precum și blocarea posturilor sunt cunoscute de multă vreme, cu mult înaintea pandemiei, având în vedere scăderile nici anul acesta nu se vor rezolva. Ministerul Apelor și Pădurilor va avea un buget mai mare cu 18,8%, urmând a se ridica la 1,32 miliarde lei, un sector care în ultimul an a atras o serie de critici și dezvăluiri privind angajări ilegale, trafic de lemne și incompetență din partea autorităților care pur și simplu se fac că totul este în regulă.
Ministerul Muncii va avea un buget mai mare cu 10%, respectiv de 53,7 miliarde lei. Alt sector extrem de grav afectat prin rămânerea unui număr semnificativ de români fără loc de muncă. Ministerul Public – mai mult cu 2,3%, la 1,54 miliarde lei. Ministerul Tineretului și Sportului – mai mare cu 3,2%, la 543,1 milioane lei, în continuare observăm că nici de data aceasta nu se creează un plan pentru tineri, păstrând variabilele de rigoare, România este singura țară din lume care nu are un proiect pentru tineri pe termen lung, aici mă refer la un proiect elaborat care să dea roade în 15-20 de ani. Bineînțeles că și în acest caz este nevoie de profesioniști în domeniu, capabili să aibă viziunea unui plan bine elaborat pe termen lung, repet.
Cum stăm cu apărarea patriei? Unii primesc 0%, alții 50%
Ministerul Apărării primește cu 3,4% mai mult, respectiv 20 miliarde lei.
Ministerul Afacerilor Externe va primi mai mult decât i s-a acordat inițial. Acum va avea 1,11 miliarde lei, cu 1,07% mai mult decât execuția pe 2020. Anterior era prevăzută o scădere de 3%.
Ministerul Afacerilor Interne – buget de 20,9 miliarde lei, în creștere cu 1,81%, comparativ cu 2020. Față de varianta inițială a proiectului este mai mare cu 11,1 milioane lei. Și în cazul polițiștilor, jandarmilor, pompierilor și lucrătorilor pentru situații de urgență, se bate monedă de ani de zile pe lipsa personalului. Această situație, căreia nu cred că greșesc dacă îi spun criză, a început să capete proporții o dată cu instaurarea măsurilor de prevenire a răspândirii pandemiei. Nu este o noutate pentru nimeni că în această perioadă au fost mobilizate forțe suplimentare și că actualul personal a fost nevoit să depășească cu mult limita orelor admise.
Serviciul de Informații Externe primește mai puțin cu 0,03%, la 390,7 milioane lei în timp ce și Serviciul Român de Informații primește mai puțin cu 0,56%, la 2,7 miliarde lei, unele voci în necunoștință de cauză susțin benefice plafonările neînțelegând activitatea acestor instituții. Ideea de bază este aceea că, dacă nu se întâmplă “nimic semnificativ” înseamnă că serviciile și-au făcut treaba.
Serviciul de Protecție și Pază – mai mult cu 49,4%, la 397 milioane lei, aici avem parte de cea mai mare creștere procentuală din tot bugetul. SPP-ul, în linii mari se ocupă cu paza demnitarilor, necesitatea unei creșteri de acest gen în acest moment este cel puțin dubioasă. Menționez acest lucru având în vedere că nici anul acesta nu se preconizează activități semnificative în mijlocul mulțimii ale demnitarilor. Sperăm ca pe parcursul anului să aflăm și cum au fost cheltuiți banii, poate, cine știe, serviciul va primi noi dotări sau personal.
Serviciul de Telecomunicații Speciale – mai puțin cu 9,8%, la 622,1 milioane lei. Și în cazul STS se ridică semne de întrebare având în vedere implicarea activă a serviciului în prevenirea pandemiei. Aceștia au sprijinit atât Direcțiile de Sănătate Publică cât și platformele de vaccinare care în ultima vreme au primit o serie de plângeri. Au fost momente când nu au funcționat sau pur și simplu nu au putut fi contabilizate programările. Având în vedere aceste aspecte, și aici tăierile sunt curioase mai ales pe ideea din ce în ce mai vehiculată a digitalizării serviciilor publice din România.
Pentru parlamentari, aparent sunt bani
Criză economică, medicală, toate sectoarele economiei sunt afectate, trebuie să strângem cureaua dragi cetățeni, trebuie să ne adaptăm bugetului de criză dar…? Se pare că suplimentarea bugetelor politicienilor față de anul trecut a intrat în categoria nevoi speciale, dacă ne reamintim că ne aflăm în plină criză.
Secretariatul General al Guvernului a primit mai mult cu 5%, la 1,98 miliarde lei, Senatul României primește cu 24,2% mai mult, respectiv 249,8 milioane lei în timp ce și Camera Deputaților va avea un buget mai mare cu 16,5%, respectiv de 478,8 milioane lei. Administrația Prezidențială va avea un buget aproape similar cu cel din 2020, respectiv de 58,8 milioane lei, cu o mie de lei mai mare.
Citește și: TOP 10 cei mai musculoși politicieni români
Uraaaaaaaaaaaaaaaaa! VOTAȚI DREAPTA ÎNȚELEAPTĂ ȘI UNITĂ!!!!