Cercetarea este un termen care ne face să ne gândim de obicei la profesori ca la nişte fosile care ar trebui pensionate şi care nu aduc nimic inovatorat în urma muncii lor. Academia Română a lansat un proiect de cercetare post-doctorală care vrea să demonstreze exact contrariul, că cercetarea poate fi făcută şi de oamenii tineri. “Ştiinţe socio-umaniste în contextul evoluţiei globalizate” este titlul proiectului în valoare de 5 milioane de euro, fondurile fiind oferite de către Uniunea Europeană. Cei care vor lucre în domeniul cercetării sunt oameni tineri, deoarece una dintre condiţiile pentru a putea fi admişi în proiect a fost să aibă doctoratul dat după anul 1999.
Tinereţe, acesta a fost calitatea comună a oamenilor prezenţi la lansarea proiectului “Ştiinţe socio-umane în contextul evoluţiei globalizate- dezvoltare şi implementarea programului de studii şi cercetare postdoctorală”. Cercetători din toată România şi chiar din afara ţării arătau pe faţă lor că sunt nerăbdători să facă cercetare la nivel înalt şi că li se dă şi lor o şansă. Dacă până în contextul de faţă toţi „maeştrii” cercetării erau profesorii de peste 70 de ani, iniţiatorii acestui proiect au avut o idee genială de a pune condiţia că pentru a primi o bursă trebuie să ai doctoratul dat înainte de 1999.
“Ştiinţele socio-umaniste trec adesea drept rudele sărace ale ştiinţelor naturii, în cazul în care această relaţie de rudenie este acceptată. Cel puţin sub aceste raporturi şi în mod parţial, situaţia a fost remediată de la începutul acestui proiect, prin bugetul său şi prin parteneriatul în cadrul proiectului, implicând centre de excelenţă din zona ştiinţelor naturii. Alături de necesitatea dezvoltării studiilor avansate în domeniul ştiinţelor socio-umane, într-un context european prestigious, susţinut prin parteneriate naţionale şi internaţionale viabile şi diverse totodată, dar şi într-un cadru educaţional, şi el tot de factură europeană, determinat de masificarea studiilor doctorale, acestea ar fi coordonatele contextuale de bază în care proiectul de burse postdoctorale a fost conceput, acceptat spre finanţare şi lansat în urmă cu puţine luni. Suntem extreme de bucuroşi şi de onoraţi de a fi putut reuni în cadrul unui demers comun, cele mai importante instituţii de cercetare şi educaţie din domeniul ştiinţelor socio-umaniste din România şi unele dintre cele mai prestigioase structure de cercetare din Europa. Acesta din urmă ar fi încă unul din cuvintele mari cu care a trebuit şi trebuie să lucrăm în aceste cadre structural. Este însă şi unul din cuvintele mari pe care sperăm să-l putem respecta în cadrul proiectului.
În acest sens, amintim şi alte două cuvinte mari- cuvinte cheie pentru noi: interdisciplinaritate şi excelenţă, care se sprijină pe trei elemente de bun simţ, des invocate, însă ceva mai rar folosite: dialogul, analiza şi studiul Dorim tuturor partenerilor şi bursierilor implicaţi în acest demes să dea substanţă şi să beneficieze mai departe din plin de asemenea cuvinte şi elemente”, a declarat Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române.
Parteneri de talie europeană
Printre partenerii proiectului se numără nume mari din domeniul cercetării, cum ar fi Academia Austriacă de Ştiinţe din Viena, New Europe College, Institutul Federal Pentru Istoria şi Cultura Germanilor din Răsăritul Europei de pe lângă Universitatea Carl Ossietsky(Oldenburg), Fundaţia Germană pentru Protecţia Monumentelor, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris şi mulţi alţi parteneneri. Vasile Puşcaş, fostul ministru, a declarat la lansare că acest proiect poate da o şansă şi cercetării umaniste, în detrimentul celei din domeniul informaticii. Academicianul Marius Porumb a susţinut despre acest proiect că “este un imbold pentru cercetare”.
Bursele (în valoare de 4.000 de lei/lună), care vor fi oferite în cadrul programului de cercetare ce va fi desfăşurat de Academia Română sunt, în general, duble faţă de salariile medii ale oamenilor care lucrează în domeniu. După ce bugetarilor li s-au tăiat şi 25 % din venituri, acest proiect este pentru unii o şansă de a-şi continua cercetările într-un ritm decent. Dacă până acum majoritatea cercetătorilor se plângeau că nu pot trăi din salariile de încadrare, Academia Română oferă prin acest proiect şansa unei cercetări la nivel european.
"Academia Română a câştigat un proiect de cinci milioane de euro, suma maximă oferită pentru proiectele strategice. Toate proiectele de acest gen sunt expuse riscului valutar pentru că ceea ce însemna cinci milioane de euro la un curs de 4,1 lei, în momentul contractării, nu mai înseamnă acelaşi lucru la un curs de 4,4 cât a fost acum o lună sau 4,26 cât este în prezent. Deja, din start, se poate pierde până la 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului, din cauza diferenţei de curs. Este ceva inevitabil, nu este nimeni vinovat", a declarat pentru Gazeta de Cluj Dorin Constantin Domuţa, unul dintre membrii proiectului.
Partenerii străini, mentorii românilor
Proiectul a fost câştigat din luna aprilie, iar primele contracte cu cercetătorii postdoctorali se vor semna la 1 octombrie, după finalizarea procesului de evaluare a dosarelor de candidatură. Durata proiectului este de 36 de luni.
„Academia Română a contractat proiectul strategic de burse postdoctorale în domeniul ştiinţelor socio-umane la 1 aprilie 2010. Proiectul e programat să se desfăşoare pe o perioadă de 36 de luni şi să finanţeze burse postdoctorale pentru 90 de cercetători. Academia Română e beneficiarul proiectului şi are 12 parteneri, dintre care patru străini. Este un parteneriat amplu, care garantează calitatea cercetării celor care se vor angaja în acest proiect şi care, evident, presupune şi dificultăţi de implementare.”
Întrebat de reporterii Gazetei de Cluj dacă nu ar fi reuşi să obţină acest proiect fără sprijinul partenerilor străini, Dorin Domuţa a răspuns „ba da, categoric da; am optat pentru un parteneriat aparent complicat nu doar pentru a optimiza punctajul proiectului în cursul evaluării acestuia de către finanţator (proiectul a obţinut cel mai mare punctaj dintre cele care au participat la competiţie în cadrul acestui domeniu major de intervenţie, n.r.) ci, în primul rând, din considerente de calitate. Pe de o parte pentru că vrem ca cercetătorii pe care îi vom sprijini să aibă mentori de înaltă ţinută ştiinţifică atunci când participă la mobilităţile externe finanţate prin proiect, pe de altă parte pentru că acest parteneriat ne va permite să continuăm construcţia de reţele între cercetătorii români şi cercetătorii străini din Uniunea Europeană", consideră Domuţa.
România, „jucător” în cercetare
"Pentru a deveni credibili şi competitivi trebuie să ne mişcăm acum prin parteneriate externe bine dezvoltate pentru că altfel până când România s-ar putea să ajungă un "jucător", după cum se foloseşte în terminologie, s-ar putea să mai treacă încă zece ani. Şi acei zece ani s-ar putea să fie foarte negri pentru cercetarea românească. Din punctul acesta de vedere, Academia Română se remarcă deosebit în ultimele luni în special pe liniile de economie aplicată şi socio-umane şi încearcă să compenseze acest timp puţin rămas la dispoziţie. Ne-am dori în urma implementării acestui proiect să obţinem o cercetare calitativă care să cuprindă deopotrivă cercetători români, cât şi cercetători din Uniunea Europeană, atraşi nu atât de mult de cuantumul salarial, cât de perspectiva colaborării, de direcţia de cercetare pe această zonă", a mărturisit Alexandru Simon, asistent managerul proiectelor post-doctorale in domeniul stiintelor socio-umane ale Academiei Romane şi iniţiatorul proiectului “Ştiinţe socio-umaniste în contextul evoluţiei globalizate”.
BOX: Cercetătorii care beneficiază de de burse incepand de la 1 octombrie 2010.
Emanuel C. Antoche, Marie-Hélène Blanchet, Guillaume Durand, Cristian Luca, Matteo Magnani, Bogdan Petru Maleon, Bogdan Neagotă, Ştefan Vianu, Mioara Anton, Ovidiu Buruiană, Ion Cârja, Marius Harosa, Dumitru Iacob, Nicolae Mihai, Ciprian Păun, Cristian Ploscaru, Cosmin Popa, Ana Sima, Ottmar Traşcă, Veronica Turcuş, Irina Achim, Dan Aparaschivei, Roxana Curcă, Carmen Ciongradi, Florin Fodorean, Ervin Gáll, Adrian Ioniţă, Sorin Nemeti, Mariana Pâslaru, Aurel Vâlcu, Constantin Ardelean, Arcadie Bodale, Cătălina Chelcu, Adi-nel Dincă, András W. Kovács, Şerban Marin, Maria Pakucs-Willkocks, Leonida Rados, Laurenţiu Rădvan, Zsolt Simon, Andrei Timotin, Ioan Marian Ţiplic, Mircea Anghelinu, Mihai Gligor, Roxana Dobrescu, Raluca Dumitrache-Kogălniceanu, Valentin Mircea Dumitraşcu, Florian Matei-Popescu, Daniela-Nona Pălincaş, Anca Diana Popescu, Viorica Vasilache, Mădălin Văleanu.
Tiberiu Hrihorciuc
