Războiul din Ucraina a dezvelit o altă față a lumii pe care cei mai mulți o cunosc numai din cărțile de istorie, iar provocările cu care se confruntă Europa în aceste momente au generat nevoia de a pune bazele unei structuri care să îmbunătățească capacitatea Uniunii Europene de a acţiona decisiv în crize şi de a-şi apăra securitatea şi pe cetăţenii săi. În acest context, miniştrii de externe şi cei ai apărării din UE, au aprobat, luni, 21 martie 2022, Busola Strategică, un plan de acțiune pentru consolidarea politicii UE de securitate și apărare până în 2030. 

Busola Strategică pentru securitate și apărare este structurată în jurul a patru piloni extrem de importanți: acțiune, investiții, parteneriate și securitate.

Pentru a acționa rapid și ferm ori de câte ori izbucnește o criză, Uniunea Europeană își propune să dezvolte o capacitate de desfășurare rapidă a UE solidă, de până la 5.000 de militari, pentru diferite tipuri de crize; să desfășoare o misiune PSAC formată din 200 de experți pe deplin echipați în termen de 30 de zile; să desfășoare exerciții reale periodice pe uscat și pe mare; să sporească mobilitatea militară; să consolideze misiunile și operațiile PSAC (politica de securitate și apărare comună) civile și militare ale UE și să utilizeze pe deplin Instrumentul european pentru pace pentru a sprijini partenerii.

Pentru a-și consolida capacitatea de a anticipa, de a descuraja și de a oferi un răspuns la amenințările și provocările actuale și emergente cu evoluție rapidă, precum și pentru a proteja interesele UE în materie de securitate, UE: își va consolida capacitățile de analiză a informațiilor; va dezvolta un set de instrumente pentru contracararea amenințărilor hibride și echipe de răspuns; va dezvolta în continuare setul de instrumente pentru diplomația cibernetică și va institui o politică de apărare cibernetică a UE, pentru a spori nivelul de pregătire și a răspunde la atacurile cibernetice; va elabora un set de instrumente pentru acțiunile străine de manipulare a informațiilor și pentru ingerințele străine; va elabora o strategie spațială a UE pentru securitate și apărare și va consolida rolul UE ca actor în domeniul securității maritime.

Cu privire la investiții, statele membre s-au angajat să își majoreze substanțial cheltuielile pentru apărare pentru a reduce deficiențele critice în materie de capabilități militare și civile și pentru a ne consolida baza industrială și tehnologică de apărare europeană. În acest sens, uniunea Europeană va desfășura schimburi în ceea ce privește obiectivele naționale privind majorarea și îmbunătățirea cheltuielilor pentru apărare pentru a răspunde nevoilor noastre în materie de securitate; va oferi măsuri de încurajare suplimentare pentru ca statele membre să se implice în dezvoltarea în colaborare a capabilităților și să investească în comun în factori de sprijin strategici și în capabilități de nouă generație de a opera pe uscat, pe mare, în aer, în spațiul cibernetic și în spațiul cosmic și va impulsiona inovarea tehnologică în domeniul apărării pentru a elimina lacunele strategice și a reduce dependențele tehnologice și industriale.

Pentru a aborda amenințările și provocările comune, UE va consolida cooperarea cu parteneri strategici precum NATO, ONU și partenerii regionali, inclusiv OSCE, UA și ASEAN; va dezvolta parteneriate bilaterale mai adaptate cu țările și cu partenerii strategici care împărtășesc aceeași viziune, cum ar fi SUA, Canada, Norvegia, Regatul Unit, Japonia și altele și va dezvolta parteneriate adaptate în Balcanii de Vest, în vecinătatea estică și sudică, în Africa, Asia și America Latină, inclusiv prin sporirea dialogului și a cooperării, promovarea participării la misiunile și operațiile PSAC și sprijinirea consolidării capacităților.

„Invazia neprovocată şi nejustificată a Ucrainei de către Federația Rusă constituie o amenințare la adresa sistemului democratic” 

Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a participat la sesiunea comună a miniștrilor apărării și a miniștrilor afacerilor externe din statele membre în cadrul căreia a fost adoptată Busola Strategică a Uniunii Europene. Acesta a subliniat faptul că un astfel de document este de o importanță majoră în vremurile tulburi pe care le trăim, când sistemul democratic este amenințat. În cadrul reuniunii, Dîncu a subliniat necesitatea alocării de resurse pentru gestionarea consecințelor generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, evidențiind faptul că acest efort trebuie să acorde o atenție particulară crizei umanitare și creșterii rezilienței partenerilor.

„Este un moment important pentru Uniunea Europeană pentru că Busola Strategică creează cadrul pentru dezvoltarea unui profil consolidat al UE pe scena globală, cu atât mai mult în contextul actual, în care invazia neprovocată şi nejustificată a Ucrainei de către Federația Rusă constituie o amenințare la adresa sistemului democratic de valori și a arhitecturii de securitate euro-atlantică. 

Dezbaterile pe marginea acestui document fundamental, dar și rapiditatea cu care a fost adoptat demonstrează coeziunea și solidaritatea mai mare decât oricând a membrilor UE.

În contextul situației actuale generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei pe care o condamnăm cu fermitate, am transmis în cadrul reuniunii mesajul clar al României cu privire la importanța Vecinătății Estice și a Mării Negre pentru securitatea europeană și am evidențiat necesitatea alocării de resurse adecvate pentru gestionarea eficientă a consecințelor generate de agresiunea Federației Ruse insistând asupra faptului că acest efort trebuie să acorde atenție particulară crizei umanitare și creșterii rezilienței partenerilor, în special a Republicii Moldova şi a Georgiei.

Odată adoptată Busola Strategică devin esențiale coordonarea și cooperarea UE cu NATO în vederea dezvoltării și consolidării unui parteneriat strategic mai ambițios între UE și NATO, precum şi pentru menținerea unității transatlantice în abordarea provocărilor globale.

De asemenea, una dintre cele mai stringente nevoi, evidențiată de războiul din Ucraina, este legată de mobilitatea militară. Trebuie să acționăm în vederea consolidării infrastructurii de transport cu dublă utilizare (dual-use) de-a lungul rețelei de transport trans-europene. Sprijinul financiar suplimentar al Comisiei Europene pe acest palier este esențial.”, a declarat Vasile Dîncu. 

Prima versiune a Busolei Strategice a fost inițiată de Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, în luna noiembrie 2021, pe baza primei analize a amenințărilor la care au contribuit serviciile de informații din cele 27 de state membre ale UE și pe baza unei etape de dialog structurat între statele membre ale UE, instituțiile UE și experți. 

În februarie și martie 2022 au fost discutate versiuni succesive, pentru a reflecta dezbaterea dintre statele membre și pentru a ține seama de pachetul Comisiei din 15 februarie privind apărarea și spațiul și de cele mai recente evoluții internaționale, inclusiv, în special, de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Busola contribuie în mod direct la punerea în aplicare a agendei stabilite la Versailles.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.