Primăria Cluj-Napoca a afișat pe pagina sa de internet o variantă aproape finală a Planului Urbanistic General (PUG). Timp de două săptămâni, clujenii mai pot aduce amendamente acestuia, consultând documentele și planșele. La începutul lunii viitoare, o comisie mixtă va discuta, într-o ședință finală, propunerile, iar la sfârșitul lui decembrie Consiliul Local va avea planul pe masa de ședințe pentru aprobare.
Echipa care lucrează la noul Plan Urbanistic General, arhitectul-șef și specialiștii din primăriei de la Direcția de urbanism au avut trei întâlniri cu consilierii locali înainte de afișarea pe site-ul primăriei a variantei (aproape) finale a noul Plan Urbanistic General.
Înainte de aprobarea în Consiliul Local, însă, clujenii nemulțumiți de prevederi din noul PUG sunt invitați să consulte pe site-ul oficial al primăriei varianta finală și să verifice dacă propunerile lor au fost incluse. Cei care vor rămâne în continuare nemulțumiți vor fi preluați de o echipă mixtă formată din proiectanții noului PUG, consilierii din comisia de urbanism și specialiștii primăriei care vor rediscuta cererile lor.
În momentul de față Cluj-Napoca nu are aprobat un Plan Urbanistic General, chiar dacă, în opinia municipalității acest plan a fost finalizat la sfârșitul anului 2011. Cu toate acestea, consilierii locali nu s-au putut întâlni într-o ședința pentru a aproba noul PUG al Clujului care reglementează construcțiile din oraș. În opinia biroului mass-media al Primăriei Cluj Napoca, PUG-ul nou este gata de la finalul anului 2011.
Vine cu întârziere. De câțiva ani
Licitația pentru PUG a fost câștigată de Universitatea Tehnică Cluj Napoca (UTCN) care a cerut pentru realizarea PUG-ului 2,4 milioane de lei fără TVA. Pe lângă arhitecții UTCN-ului s-au mai asociat birourile de arhitectură Planwerk și Bogart, subcontractorii USAMV și societățile IHS România și DASAT Invest. DASAT Invest este deținută de profesorul UTCN, Gavril Torsin, cealaltă societate, IHS Romania (Institute for Housing and Urban Development Studies Romania) este deținută de off-shore-ul Institute for Housing and Urban Development Studies BV, de Nicolaie Țarălungă și de Sorina Racoviceanu.
Contractul privind reactualizarea Planului Urbanistic General a fost semnat în iunie 2009 și urma să fie gata în 15 luni. PUG-ul municipiului Cluj-Napoca trebuia să fie în vigoare de mai bine de 2 ani. Procesul de avizare a primei variante a început în mai 2011 şi a fost urmat de mai multe dezbateri publice şi modificări.
Care-i baiul cu planul
Potrivit noului PUG, Clujul a fost împărţit în trei zone de importanţă: zona de locuire, zona de urbanizare, unde au fost incluse şi zona Borhanci şi zona de restructurare de 593 de hectare, care se suprapune peste fosta zonă industrială şi un parcelar riveran de 250 de hectare. Potrivit noului PUG, 60% din suprafaţa municipiului reprezintă zona de locuinţe, mai exact 1.660 de hectare, 25 de hectare reprezintă spaţiile de servicii, 197 de hectare zona de activităţi economice, zona mixtă are 47 de hectare, iar 147 de hectare este zona verde nou constituită. De asemenea, se măreşte zona protejată din centrul oraşului la 614 hectare, datorită includerii Canalului Morii şi a Someşului.
“PUG-ul are multe aberații pentru că hărțile au fost făcute fără a studia realitatea din teren. Există foarte multe parcele care nu se regăsesc pentru că nu s-au documentat corect cei care au făcut lucrarea. O să vedeți că după ce va fi adoptat, PUG-ul va genera o adevărată avalanșă de procese pentru ca va fi ușor contestabil. De fapt asta s-a și urmărit! Nu a fost aprobat până acum pentru că fiecare birou mare de arhitectură a urmărit să obțină o reglementare mai bună unde are în derulare proiecte și, nu în ultimul rând, l-au făcut contestabil din același motiv. Cei care știu hibele PUG-ului vor putea profita din asta”, spune un arhitect clujean sub protecția anonimatului.
Vechitura care nu mai vâjește
În momentul de față, Planul Urbanistic General a fost conceput în 1999, însă, de atunci, strategia de dezvoltare a orașului a depășit acest PUG. Spre exemplu, în 1999 nu exista actualul flux rutier sau cele două mari centre comerciale din oraș. Zona centrală a orașului care ar trebui supravegheată și reglementată prin intermediul unui PUZ (Plan Urbanistic Zonal) este în „aer” din pricina faptului că Primăria nu este în stare să comunice cu societatea care a obținut trasarea PUZ-ului central. Acest plan ar trebui să includă Zona Centrală Protejată, arie în care se află Centrul Istoric al municipiului, dar în care prin lipsa unor reglementari clare au apărut și vor continua să apară construcții care în mod normal nu ar avea ce căuta într-un spațiu arhitectural protejat.
OUG 7/2011, care modifică Legea Nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, ordonanță emisă și semnată de premierul de atunci Emil Boc în 16 februarie 2011, prevede la aliniatul 1 al articolului 431 că ”În vederea asigurării dezvoltării coerente și durabile, corelării priorităților de dezvoltare și eficientizării investițiilor publice, valorificării resurselor naturale și culturale, autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale din cadrul aglomerărilor urbane și zonelor metropolitane definite conform legii elaborează strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană ca documentație de planificare teritorială integrată pentru fundamentarea planurilor urbanistice generale”. Același articol precizează că în cazul localităților de rangul 1, cum este cazul municipiului Cluj-Napoca, strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană se elaborează de orașul centru polarizator sau de consiliul județean. Conform prevederilor Art. VII al OUG7/2011 ”Pentru municipiile de rang 0 și 1, elaborarea strategiilor de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană este obligatorie în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”. La o socoteală simplă, constatăm că cei trei ani stabiliți de actul normativ pentru elaborarea strategiei periurbane au expirat la începutul anului 2014.
