Călin Mărincuș a fost condamnat de magistrații de la Judecătoria Cluj-Napoca la un an și o lună de închisoare cu suspendare, după ce ar fi agresat un cetățean care practica rugăciunea specifică religiei islamice în incinta Iulius Mall din Cluj-Napoca. De asemenea, Mărincuș a fost obligat să-i plătească cetățeanului egiptean Gad Ahmed Yosri Afifi daune morale în valoare de 10.000 de lei și să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pentru o perioadă de 80 de zile. Hotărârea magistraților nu este definitivă și a fost atacată cu apel de către Călin Mărincuș. 

Incidentul s-a petrecut la data de 22 octombrie 2019, iar Călin Mărincuș a fost trimis în judecată în vara anului 2022, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. 

Potrivit rechizitoriului, cetățeanul egiptean Gad Ahmed Yosri Afifi a căutat un loc mai retras din incinta complexului comercial Iulius Mall pentru a-și face rugăciunea, fiind de religie islamică și trebuind să se roage de 5 ori pe zi. După ce a identificat o zonă mai puțin frecventată, bărbatul și-a așezat rucsacul în fața sa, după care a parcurs ritualul de rugăciune, în sensul că a rămas puțin în picioare nemișcat, cu mâinile în zona abdomenului, după care a făcut o plecăciune în genunchi, atingând cu fruntea pe rucsacul care se afla în fața sa. 

Călin Mărincuș credea că egipteanul vrea să arunce în aer Iulius Mall

După câteva minute, Gad Ahmed Yosri Afifi a fost abordat de către Călin Mărincuș, care l-a prins cu putere de ceafă, după care l-a lovit de două ori cu pumnul în zona abdominală, în timp ce îl întreba, în limba engleză, cine este și ce caută în România. Ulterior, Mărincuș a dat un șut ghiozdanului, crezând că acolo se află un dispozitiv explozibil.

Călin Mărincuș și-a motivat atitudinea susținând în fața instanței că a avut convingerea că persoana vătămată avea de gând să se arunce în aer și să comită un atentat terorist. Clujeanul a afirmat că a avut această bănuială, deoarece cetățeanul egiptean se ruga într-un spațiu public și știa că reprezentanții radicali ai religiei islamice au obiceiul de a săvârși un ritual asemănător înainte de a se sinucide cu intenția de a omorî cât mai mulți oameni alături de ei, motiv pentru care a considerat că este nevoie să intervină pentru a preveni atacul. Mărincuș a susținut că probele care stau la baza dosarului sunt „aproape inexistente”. Sens în care a declarat că dosarul este divizat în două părți: în prima parte se discută despre presupusa agresiune a sa, iar în cealaltă parte sunt prezentate convingerile sale islamofobe și adversiunea față de islam.

Clujeanul: Dacă murea accidental, nu primea cele 72 de virgine

„Am alergat spre el, lăsând-o pe prietena mea în spate, și l-am împins de lângă rucsacul care se afla lângă el, lovind și rucsacul cu piciorul. L-am mai atins de câteva ori în zona corpului pentru a mă convinge că nu are dispozitive explozive, dar în niciun caz nu i-am aplicat lovituri care să îi cauzeze vreun rău sau să necesite îngrijiri medicale. (…) Partea a doua a dosarului, care vine să susțină prima parte, mă plasează într-o poziție de adversitate față de religia islamică și musulmani, ceea ce este eronat. (…) Am numeroși prieteni musulmani și o astfel de catalogare a mea îmi aduce deservicii în relațiile mele cu alți cetățeni musulmani. În concluzie, sunt ferm convins că nu l-am agresat pe persoana vătămată, dl. Gal, într-o manieră care să îi pună în pericol integritatea fizică și emoțională. (…) Dl. procuror nu cunoaște cutumele celui care se sacrifică pentru Allah, el nu poate muri accidental pentru că nu se mai duce în Rai și nu primește cele 72 de virgine care i se promit pentru această cauză. Prin urmare, nu avea cum să fie un material exploziv în rucsac care să se declanșeze spontan, respectiv nicio vestă pe care să nu o tragi tu înainte de a exploda. Un martir nu poate muri accidental. Vreau să spun că în rucsac putea fi material explozibil, dar nu se putea declanșa în acest fel, ci doar printr-un dispozitiv de comandă.”, a declarat Călin Mărincuș.

Cetățeanul egiptean a plecat din oraș după eveniment

Cetățeanul egiptean a declarat în fața magistraților că loviturile cu pumnul nu au fost de o intensitate foarte ridicată, însă prima lovitură i-a cauzat suferințe fizice, dar fără să necesite zile de îngrijiri medicale și fără a lăsa urme pe corp. El a susținut că este convins că motivul care a stat la baza actului de violență a fost unul religios. Mai mult, Gad Ahmed Yosri Afifi a asuținut că evenimentul i-a provocat o stare de temere și că s-a simțit lezat din punct de vedere moral.  

„Am tăcut și nu am vorbit mai multe zile și am devenit paranoic, mă uitam la mașini și îmi era teamă că acesta va reveni și mă va lovi, mă va agresa. Chiar dacă am schimbat orașul, nu doar din acest motiv, însă îmi mai este frică că acesta poate să mă găsească și să-mi facă din nou rău.”, a declarat cetățeanul egiptean. 

Călin Mărincuș, condamnat la închisoare cu suspendare

În cele din urmă magistrații de la Judecătoria Cluj-Napoca au stabilit că acțiunile lui Călin Mărincuș nu sunt motivate de faptul că se temea că cetățeanul egiptean pune la cale un atac terorist. Astfel, clujeanul a fost condamnat la pedeapsa de un an și o lună de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe. 

În motivarea hotărârii, instanța a reținut că „aplicarea unei lovituri cu piciorul în ghiozdan nu reprezintă o modalitate de verificare cu privire la existența de material explozibil, aptă să înlăture instant starea de temere, în condițiile în care nu se putea identifica nici măcar conținutul acestuia. Mai mult, fiind conștientă de iminența unui asemenea pericol, inclusiv o persoană fără cunoștințe de specialitate nu ar fi procedat în asemenea mod, fiind bine cunoscut faptul că astfel este posibilă declanșarea materialului explozibil”.

Instanța: „Manifestările din spațiul public ale inculpatului, atestă ura sa față de musulmani”

Magistrații clujeni au ținut cont și de mai multe articole din presa locală din care rezultă faptul că Mărincuș este simpatizant al partidului Noua Dreaptă, cunoscut în spațiul public drept un critic ferm al imigrației persoanelor care aderă la religia islamică. 

„Instanța reține că inclusiv martorul X l-a recunoscut pe inculpat, cunoscându-l de la diversele manifestații publice, cu specific naționalist, la care acesta din urmă a participat, fapt pe care l-a relatat atât organelor de poliție, cât și în fața instanței. Astfel, manifestările din spațiul public ale inculpatului, care atestă ura sa față de musulmani, constituie un element suplimentar pe care instanța îl are în vedere la reținerea situației de fapt în modalitatea expusă de către persoana vătămată”, au motivat magistrații.

2 COMENTARII

  1. Ce au manifestarile nationaliste cu ura fata de musulmani? Ceva de genul: Efectul razelor de luna asupra galosilor de guma? Si inca una din putzul gandirii „onoratei” instante: „un critic ferm al imigrației persoanelor care aderă la religia islamică.” Mars ma(tu)! Si cu aia care au aderat deja, precum nacajitu’ care a luat 2 pumi in basca? Aia se exclud? Deci e condamnat omul degeaba?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.