Camelia Bogdan, judecătorul care l-a condamnat pe Dan Voiculescu și a certificat prejudiciul cauzat în dosar de 60 milioane euro, se judecă în cadrul instanțelor clujene într-o serie de procese. Miza lor constă în anularea rezultatelor cercetărilor derulate de Inspecția Judiciară și Agenția Națională de Integritate care au vizat-o pe Camelia Bogdan. În cadrul acestor proces sunt chemați în sala de judecată reprezentanții Administrației Prezidențială, SRI, Lojii Masonice din România, Parlamentului, ANI, etc, precum și Lucian Netejoru, șeful Inspecției Judiciare, care face parte din Masoneria Română.

Camelia Bogdan, judecător în cadrul Curții de Apel București, a intrat în atenția opiniei publice după ce l-a condamnat pe Dan Voiculescu și a stabilit un prejudiciu al dosarului în valoare de peste 60 milioane euro.

Ulterior, pentru că ar fi intrat în mod nelegal în acest dosar, ea a intrat în atenția Agenției Naționale de Integritate și a Inspecției Judiciare din cadrul CSM care, în urma rapoartelor făcute, au sancționat-o pe Bogdan ajungându-se până la excluderea din magistratură.

Acum, magistratul a deschis o serie de procese în cadrul instanțelor clujene în cadrul cărora încearcă anularea rapoartelor întocmite de ANI și Inspecția Judiciară.

Însă, acest demers s-a transformat într-o luptă împotriva sistemului judiciar, a clasei politice, a protocoalelor încheiate între SRI și Justiție, precum și împotriva Masoneriei din România. De asemenea, în cadrul acestor dosare judecătorul încearcă să îi tragă la răspundere pe cei care ar fi trebuit să recupereze prejudiciul din Dosarul ICA – Voiculescu, care se ridică la peste 60 milioane euro.

Magistratul clujean care se ocupă de dosarul ”umbrelă” deschis de Camelia Bogdan este Antoniu Simon din cadrul Curții de Apel Cluj.

Potrivit uneia dintre întâmpinările depuse la dosar de Camelia Bogdan, ”acțiunea disciplinară exercitată împotriva mea este expresia unui abuz de putere de către o persoană în stare de incompatibilitate cu funcția”. Magistratul cere anularea unor rapoarte care o vizează. Este vorba de rezoluțiile Inspecției Judiciare din 2016 și 2017 și a raportului ANI din 2017.

Acuzațiile Cameliei Bogdan

Anul trecut, Camelia Bogdan a deschis la ÎCCJ un proces, în care cere revizuirea sentinței prin care a fost mutată disciplinar timp de șase luni la Curtea de Apel Târgu Mureș. Inițial Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM a decis excluderea judecătoarei din magistratură, dar decizia a fost întoarsă de Înaltă Curte la un scor strâns: 3 judecători pentru sancționare, iar 2 judecători au făcut opinie separată și au arătat că Bogdan nu trebuie sancționată disciplinar.

În cererea de revizuire, Bogdan arată că această operațiune de compromitere și intimidare a organelor judiciare este în directă legătură cu acțiunea concertată a unor grupuri infracționale politico-economice de a decredibiliza sistemul judiciar. „Asemănarea dintre cazurile prezentate de mass-media este atât de mare încât din punctul meu de vedere are în spate același grup de scenografi, metodele de compromitere a magistraților integri, de intoxicare a investigațiilor cu informații false și mai ales de compromitere a acestora prin instigarea procurorilor la utilizarea de metode ilegale sau chiar infracțiuni”, arată Camelia Bogdan.

Judecătoarea a făcut un inventar al metodelor prin care consideră că s-a încercat intimidarea magistratului. Metoda raiders, vehiculată în cadrul serviciilor de informații pentru a slăbi rezistentă persoanelor. Asupra țintei erau formulate multe plângeri, sesizări, erau organizate controale etc. astfel încât această să devină mai receptivă la cei care organizau atacul. „Din acest punct de vedere, plângerile penale, disciplinare și memoriile împotrivă mea au depășit de mult cifră 100”, acuza Camelia Bogdan.

De asemenea, judecătorul enumeră printre metodele folosite linșajul mediatic („o avalanșă de acuzații, acte de hartuire a mea”), izolarea față de societate („prin răspândirea de zvonuri cu privire la presupusul câmp tactic din care aș fi făcut parte, răspândirea de zvonuri cu privire la persoanele care intrau în contact cu mine), crearea unor situații conflictuale cu diferite persoane și instituții, în special tabere politice sau conceptuale adverse, scrisori și mesaje de amenințare, acte de urmărire și supraveghere a domiciliului și de filaj neautorizat, divulgarea pe rețelele de socializare a unor mesaje cu profundă incitație la ură, acte de agresiune („tentativă de agresiune din data de 4 august – 5 august 2014, date la care am finalizat cercetarea judecătorească în dosarul ICA și am intrat în dezbateri”).

Voiculescu spune că a fost ”lucrat” politic

Pe de altă parte, după ce a fost condamnat, și-a ispășit o mică parte din pedeapsă și a fost eliberat, Dan Voiculescu spune că a fost ”făcut” la comenzile politice date de fostul președinte Traian Băsescu.

“Interlocutor: Şi aveţi înregistrări cu toţi?

Traian Băsescu: Coldea, doamna Kovesi, judecătoarea Camelia Bogdan. Bă, da’ să vezi conversaţia când îmi spuneau că îl luăm pe Mustaţă din complet.

Interlocutor: Ce stat este ăsta, domnule preşedinte?

Traian Băsescu: Eu v-am spus de câteva ori, stat mafiot, na, eu ştiu ce spun.

Interlocutor: Probleme cu dosarul Voiculescu?

Traian Băsescu: Să-i vezi când vorbeau a doua zi după condamnarea, care cum le-o spusese cu trei zile înainte, s-a împlinit. Cum îmi spunea mâine îl luăm pe Mustaţă şi intră Camelia Bogdan. Să-i vezi după o zi când spuneau am vorbit cu Camelia Bogdan şi a spus că dacă aveam codul penal îi dădea 20 de ani, a putut să-i dea doar zece. Pe urma trage concluziile Coldea, ştii. Să-l vezi ce spectaculos e Coldea când trage concluzii”, postează Voiculescu pe blogul lui transcrierea unei conversații care demonstrează că Băsescu ar fi fost în spatele condamnării lui.

Masonii din Justiție

Printre motivele invocate se regăsesc conflictele juridice care au apărut între SRI – ÎCCJ – CSM și ANI.

Pe lângă aceste conflicte, judecătoarea Camelia Bogdan îl vizează în mod direct și pe șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru. Ea a făcut o plângere penală pentru faptul că Netejoru nu a declarat că face parte din rândul masonilor. Inițial, dosarul de cercetare s-a deschis la DNA Constanța și a fost instrumentat de procurorul Andrei Bodea însă, intempestiv, structura centrală a DNA a preluat dosarul respectiv și l-a atribuit lui Remus Budăi. La rândul lui, Budăi este acuzat că a încercat să îl scape pe șeful Inspecției Judiciare de apartenența la Loja Masonică din România. Netejoru împreună cu judecătorul ÎCCJ Ionuț Matei fac parte din masonerie, ”nașul” lui fiind generalul Adrian Ciocârlan, director adjunct al SRI. Netejoru și Matei fac parte din loja masonică SF 98 Sfântu Gheorghe

Recuperarea prejudiciul făcută în ritm de melc

La începutul acestui an, ANAF recuperase o mică parte din prejudiciul Dosarului ICA. După patru ani de la sentinţa prin care Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare în dosarul ICA, ANAF a recuperat doar 8,7 milioane de euro din prejudiciul constatat.

„Până la data prezentei (ianuarie 2019, n.r.), în dosarul penal a fost recuperată suma de 40.993.727 lei (puţin peste 8,7 milioane de euro, n.r.). Sumele încasate s-au recuperat integral prin procedura de executare silită, respectiv în urma înfiinţării popririlor bancare, a popririlor asupra sumelor datorate debitorilor de către terţi şi prin valorificarea unor bunuri aflate în proprietatea debitorilor. Procedura de executare silită se efectuează integral, până la recuperarea în totalitate a sumelor stabilite de instanţele de judecată”, a arătat ANAF

Pe de altă parte, la finalul anului trecut, Dan Voiculescu a executat silit Fiscul, pentru că i-a oprit prea mulţi bani din pensie, pentru recuperarea prejudiciului. Politicianul a recuperat de la ANAF aproape 30.000 de lei. El a depus o plângere şi a câştigat ca în procedura de recuperare a prejudiciului din dosarul ICA să-i fie reţinută doar o treime din pensie, potrivit normelor în vigoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here