Parchetul European (EPPO), sub conducerea Laurei Codruța Kovesi, a deschis recent o serie de dosare de amploare în legătură cu fondurile europene alocate pentru Delta Dunării. Cercetăriile, demarate în urma unei investigaţii realizate în 2021 de Info Sud-Est, în parteneriat cu G4Media, au scos la iveală modul în care a fost gestionat miliardul de euro destinat regiunii prin programul ITI DD (Instrumentul Teritorial Integrat Delta Dunării), cel mai mare fond de acest tip acordat vreodată unui stat membru al Uniunii Europene. Banii destinaţi programului au fost distribuiți de un cerc restrâns de indivizi, legați între ei prin relații personale, afaceri și interese politice, evidențiind astfel complexitatea și interconectivitatea fraudei.

Printre persoanele trimise în judecată de EPPO se află și Florin Giurgiuman, fiul lui Lucian Giurgiuman, directorul companiei-gigant Grandemar din Cluj-Napoca, specializată în extragerea pietrei pentru construcții. Grandemar, cu sediul în Cluj-Napoca, își desfășoară activitatea în trei cariere importante din județul Cluj – Poieni, Bologa și Morlaca, dar și în alte două cariere mai mici: Valea Lungii și Bologa-Hent, și în cariera Moigrad din județul Sălaj. Florin Giurgiuman a fost trimis în judecată alături de firma Giftrans SRL, cu sediul în satul Valea Drăganului din judeţul Cluj, administrată de mama sa, Giurgiuman Livia Felicia.

Schema prin care Florin Giurgiuman a fraudat fondurile UE

Proiectul viza extinderea activităților firmei Gifttrans SRL, specializată în transportul de mărfuri, prin diversificarea acestora cu servicii de construcții, prin achiziționarea de utilaje grele, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, dedicat sprijinirii dezvoltării Deltei Dunării. Contribuțiile Uniunii Europene au acoperit 70,95% din costurile totale ale proiectului.

Pentru a obține finanțarea, beneficiarul trebuia să dovedească că dispune de resurse financiare proprii pentru a acoperi restul de 29,05% din valoarea totală a investiției. Cu toate acestea, ancheta a relevat că inculpatul a falsificat documente, inclusiv un extras de cont, pentru a prezenta o situație financiară favorabilă. Această acțiune a dus la obținerea ilegală a aproape 593.000 de euro din fonduri europene și 104.000 de euro din bugetul național, generând un prejudiciu estimat de aproape 700.000 de euro. În anul 2023, Giftrans, administrată de Giurgiuman Livia Felicia, avea 32 de angajaţi, o cifră de afaceri de 4 623 430 euro şi un profit net de 485 394 euro.

În urma investigaţiilor, au fost confiscate bunuri imobile și echipamente grele, pentru a compensa prejudiciul cauzat. Dacă va fi găsit vinovat, Florin Giurgiuman riscă o pedeapsă de închisoare între trei și zece ani, iar societatea poate fi sancționată cu o amendă de până la 420.000 de euro, alături de confiscarea bunurilor.

Combinaţii la nivel înlat

Fondurile au fost alocate de Bruxelles prin intermediul mecanismului Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), având cel mai mare buget dintre toate ITI-urile din Europa. Inițial conceput de fostul ministru Eugen Teodorovici, acest mecanism a fost gestionat în mod indirect de prietenul său Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea.

Investigaţia Info-Sud-Est arată că Teodorescu și colaboratorii săi au fost beneficiarii banilor proveniți din ITI DD. De exemplu, compania baronului PSD, SC Condor SRL, a obținut finanțare pentru o unitate turistică, iar la adresa pensiunii funcționează, de fapt, o clinică medicală deținută de protejata sa, deputatul PSD Mirela Furtună, care în ultimii ani a acumulat o avere considerabilă. Valoarea totală a investiției a fost de 1.129.538 euro, dintre care 487.474 euro provin din fonduri UE. De asemenea, a realizat lucrări în cadrul proiectelor europene din ITI DD, încasând cel puțin 2,5 milioane de euro din două contracte semnate cu primăriile Baia și Jijila. Deși scopul inițial al mecanismului ITI DD era să sprijine în mod prioritar Delta Dunării, sub 15% dintre proiecte au fost implementate în această regiune. Un exemplu clar este investiția în decolmatarea lacurilor și canalelor, care a primit mai puțini bani decât renovarea bisericilor. Fostul ministru Teodorovici a recunoscut existența unor ”blocaje” și ”abateri” față de strategia ITI DD, iar unele dintre proiecte au înregistrat întârzieri semnificative.

În paralel, DNA a trimis în judecată un caz de corupție, în care fiul unui afacerist care l-a împrumutat pe Teodorescu cu o sumă considerabilă este acuzat de folosirea unei co-finanțări fictive de 2,5 milioane de euro obținute de la un fond de investiții olandez, pentru a obține fonduri UE. În primă instanță, acesta a fost condamnat la 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare.

Aşchia nu sare departe de trunchi! Controversele companiei Grandemar condusă de Lucian Giurgiuman

Compania GRANDEMAR S.A. din Cluj-Napoca a fost implicată în mai multe controverse și scandaluri de-a lungul timpului, dezvăluite anul trecut de Ziar de Cluj.

 În 2001, un deputat clujean a solicitat Ministrului Privatizării explicații referitoare la concedierile în masă efectuate de Grandemar după preluare, dar şi pentru  neplata obligațiilor față de stat.  De asemenea, În 2004, Grandemar a intrat într-o asociere prin participatiune cu Primăria Poieni pentru exploatarea perimetrului Morlaca. Deși contractul a fost semnat în 2004, nu a fost extrasă nicio tonă de pietriș din carieră până în prezent. Autoritățile locale au fost acuzate de favorizarea Grandemar în procesul de concesionare a terenului.

De asemenea, în 2022, Garda Forestieră Cluj a fost acuzată că face „cadouri” societății Grandemar, permițându-i să exploateze mai rapid cariera de piatră de la Morlaca. Grandemar a primit dreptul de a defrișa 1,5 hectare, dar suprafața a fost împărțită în două pentru a obține avize separate de la Cluj și București.

Totodată, există acuzații conform cărora Grandemar limitează furnizarea de piatră către constructorii români, direcționând majoritatea producției către firme maghiare sau firme românești conduse de maghiari.

După cum arată aceeaşi publicaţie, acţionariatul Grandemar este o combinaţie de investitori olandezi și maghiari – printre care şi o româncă – , cu o istorie încărcată de transferuri controversate de acțiuni de la APAPS și contracte de concesiune câștigate în mod netransparent  la carierele din Poieni, în urmă cu aproape două decenii.

Compania Grandemar a fost înființată în 1991, în urma reorganizării fostei întreprinderi de stat I.P.I.C.-C.F. Cluj, având ca activitate principală extracția, producerea și comercializarea agregatelor de carieră. Acționarul majoritar al companiei este Bloem International BV din Olanda, care deține 57% din acțiuni. Grupul Bloem, o afacere de familie olandeză, iar 41% dintre acţiuni sunt deţinute de compania maghiară  STR Holding General KFT.

Administratorii firmei sunt:  românca Ionescu Nicoleta Laura Carmen – care administrează şi firmele CARIERA MOIGRAD SRL şi ECO PIRO EXPLOATARE SRL  în care compania Grandemar e asociată – , maghiarii  Halmai Zoltan,  Lengyel Zoltan Csaba alături de  olandezii,  Bloem Roger Hendrikus Cornelia  şi  Bloem Gerardus Hendrikus Maria.  În anul 2023 compania Grandemar a avut o cifră de afaceri de 20 732 764 euro şi un profit net de 4 063 218 euro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.