CAS întrerupe tratamentul bolnavilor de cancer pentru a „repara” sistemul

Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) a lansat un apel către autorităţile româneşti, în încercarea de a atrage atenţia şi de a obţine remedierea unei situaţii care ar putea afecta sănătatea şi vieţile a mii de persoane. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a luat la 1 aprilie decizia de a interzice farmaciilor să mai elibereze tratamentele injectabile celor 98.000 de pacienţi oncologici din România. Principala consecinţă a acestui fapt a fost întreruperea tratamentelor pentru mai bine de 70% dintre bolnavii de cancer din România, care nu au mai avut acces nici în circuitul închis la substanţele de care aveau nevoie pentru îngrijirea medicală.

Protecţie cu consecinţe grave

Preşedintele FABC, Cezar Irimia, a povestit pentru „Gazeta de Cluj” despre toată încurcătura creată de decizia CNAS şi despre efectele grave pe care aceasta le-ar putea avea. „În aprilie, injectabilele pentru pacienţii oncologici au fost trecute pe circuit închis fără a se asigura că spitalele au un stoc minim de preparate şi fără a se asigura că unităţile sanitare pot demara în regim de urgenţă licitaţiile pentru achiziţionarea acestora. Nu au ţinut cont nici de ce vor face pacienţii din spitalele unde nu le mai pot fi oferite tratamentele. Spitalele nu au primit file de buget, deci multe nu au început decât acum licitaţiile pentru cumpărarea de injectabile. În aceste condiţii, pacienţii au fot nevoiţi să amâne tratamentul, iar unii l-au întrerupt timp de mai bine de două luni consecutiv. Este clar că sănătatea pacienţilor este periclitată de anomaliile din sistem”, a declarat Cezar Irimia.
Preşedintele FABC ne-a declarat că deşi CNAS a luat aceste măsuri pentru a asigura un plus de protecţie, nu a avut în vedere consecinţele posibile şi nu s-a organizat eficient şi responsabil momentul în care a retras aceste tratamente din circuitul deschis, deşi în spitale nu existau suficiente medicamente pentru a asigura continuitatea terapiei pentru pacienţi. CNAS căuta, de fapt, să protejeze personalul medical care prepara aceste tratamente perfuzabile, dat fiind faptul că procesul este unul extrem de toxic şi trebuie realizat sub nişte hote speciale, cu echipament de protecţie. De asemenea, Casa încearcă să oprească exporturile paralele, cu care duce o luptă de ani de zile. „Chiar şi Comisia de Sănătate de la CNAS a cerut ca doar materialele perfuzabile să fie scoase din circuitul deschis, nu şi cele intramusculare. Motivele sunt bune, dar măsura trebuia luată cu precauţiile de rigoare. Numai la Cluj-Napoca au hote de pregătire adecvate, multe spitale nu au deloc. Odată ce farmaciile nu mai au voie să comercializeze aceste preparate, circuitul devine închis şi dispar exporturile paralele”, a explicat Irimia.
Exporturile paralele reprezintă o problemă mai veche cu care se confruntă CAS-ul, dar şi piaţa distribuţiei de medicamente din România. Substanţele pentru tratament sunt preparate, dar nu mai ajung la spitalul la care trebui, ci sunt vândute în străinătate, la preţuri mult mai mari, având în vedere că în România acestea sunt mai ieftine. „Distribuitorii îşi permit să facă asta, nimeni nu îi opreşte, mai ales că nu sunt plătiţi niciodată la timp de CAS. Trebuie să supravieţuiască şi ei pe piaţă, iar afară vând la preţuri mai mari”, a declarat Cezar Irimia.

Nu mai sunt bani pentru remedierea situaţiei

Spitalele nu au posibilitatea de a achiziţiona aceste hote, având în vedere că nu au bani nici măcar pentru a cumpăra materiale perfuzabile. Bugetele pentru unităţile sanitare au fost stabilite deja, iar file de buget pentru asemenea achiziţii nu mai există. În plus, e posibil ca, chiar şi în cazul unei infuzii de fonduri de la bugetul CAS, să nu existe distribuitori care să se înghesuie la licitaţie. „Angajamentele financiare ale spitalelor sunt relative, problematice din acest punct de vedere. Ne-am bucura să găsim medicamentele atât în farmacii, cât şi în spitale pentru că amânarea tratamentului duce la periclitarea sănătăţii şi chiar a vieţii pacienţilor”, a adăugat preşedintele executiv FBAC.
Judeţele Tulcea, Călărăşi, Iaşi şi spitale din Bucureşti (Spitalul Militar, Spitalul Elias, Euromedic şi, parţial, Spitalul Colţea) au rămas fără tratamente injectabile pentru pacienţii cu cancer, în timp ce CAS-ul încearcă să facă economii la buget. O parte din pacienţii care au fost nevoiţi să îşi amâne sau să îşi întrerupă tratamentul se pregătesc deja să dea Statul în judecată pentru încălcarea dreptului la sănătate şi la viaţă, pe când alţii aşteaptă şi speră ca situaţia să reintre în normal.
Toate acestea pentru că CAS-ul a ajuns să dicteze politicile de sănătate ale ţării. Cezar Irimia conclude că „nu există o structură pertinentă a sistemului, nu există deloc coordonare între Ministerul Sănătăţii şi Casa de Asigurări. Aceasta din urmă ar trebui numai să gestioneze fondurile, iar problemele ştiinţifice trebuie discutate la Minister, nu la ei. În plus, neînţelegerile între cele două instituţii sunt acute şi pe faţă”. Iar la mijloc au fost prinşi, de data aceasta, bolnavii de cancer.

Diana Gabor