Direcția Națională Anticorupție a solicitat redeschiderea urmăririi penale în cazul anchetei care privește construcția gropii de gunoi de pe Mestecăniș. În primă fază, pe 24 februarie 2021 procurorul de caz a dispus clasarea. Acum are loc o răsturnare de situație.

Inițial s-a considerat că după art. 16 alin 1, lit.  b) teza I (“fapta nu este prevăzută de legea penală…”) , litera c) (“nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea”) și litera f) (prescripția) din Codul de Procedură Penală. La acea dată, urmărirea penală era începută doar cu privire la faptă (”in rem”).

”La data de 13 mai 2021, procurorul ierarhic superior a dispus redeschiderea urmăririi penale, apreciind ca întemeiate cele două plângeri formulate împotriva soluției de clasare. Motivele care au stat la baza infirmării soluției inițiale se regăsesc în cuprinsul art. 335 din Codul de Procedură Penală, care privește <Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale>”, se arată într-un răspuns transmis de reprezentanții DNA cotidianului ”Monitorul de Suceava”.

Pentru ca ancheta să poată fi reluată mai este nevoie de un pas. Mai exact, un judecător trebuie să confirme cererea celor de la DNA. În acest sens, DNA a depus o solicitare la Tribunalul Suceava, iar la ședința programată în cursul lunii iunie se va lua o decizie finală. Dacă magistratul va confirma cererea, DNA va relua ancheta.

Dosarul a plecat de la o plângere formulată de o casă de avocatură

Dosarul actual de la DNA are la bază o plângere depusă în urmă cu trei ani de o casă de avocatură din Cluj împotriva autorităților locale din Suceava, Iași și Bacău, pe care le acuză de mai multe infracțiuni de abuz în serviciu și fals intelectual în ceea ce privește construcția gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș.

Proiectul construcției gropii de gunoi de la Pojorâta, în vârf de munte (Pasul Mestecăniș) a început în 2007 și a stârnit numeroase controverse și plângeri din partea localnicilor și a ONG-urilor pentru protecția mediului.

Construcția gropii a fost finanțată în proporție de aproape 100% cu fonduri europene (peste 7,3 milioane de euro) și fost finalizată în 2016.

Plângerea penală a fost depusă la DNA în ianuarie 2018 de casa de avocatură Plopeanu & Ionescu din Cluj-Napoca.

Acuzațiile sunt structurate pe trei mari capitole: folosirea și prezentarea de informații false la Comisia Europeană, avize și acorduri emise fraudulos și refuzul abuziv de îndeplinire a obligației legale de comunicare a unor informații de interes public.

Pe cine vizează plângerile

În ceea ce privește folosirea și prezentarea de informații false Comisiei Europene, avocații clujeni îi acuză pe funcționarii Consiliului Județean Suceava de infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Potrivit legii 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, fapta se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani, iar dacă există consecințe deosebit de grave limitele se majorează cu jumătate, adică de la 3 la 10 ani și jumătate de închisoare.

Concret, funcționarii publici din cadrul Consiliului Județean Suceava sunt acuzați că au folosit și prezentat Comisiei Europene, cu rea-credință, în documentele pentru aprobarea finanțării construcției gropii de gunoi, informații false prin care au ascuns opoziția populației locale, precum și informații false în legătură cu respectarea standardelor de legalitate. Informațiile au fost transmise în ianuarie 2011 Comisiei Europene, iar pe baza lor Executivul de la Bruxelles a aprobat finanțarea cu peste 7,3 milioane de euro a construcției gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș.

Ce instituții mai sunt vizate de această plângere

În privința avizelor și acordurilor emise fraudulos, casa de avocatură din Cluj acuză o serie de autorități publice de abuz în serviciu și fals intelectual.

Astfel, Direcția de Sănătate Publică Suceava este acuzată că și-a încălcat, cu știință, obligația de verificare corectă a conformității proiectului gropii de gunoi. Potrivit avocaților, fapta constituie abuz în serviciu și a avut drept consecință vătămarea dreptului la protejarea sănătății populației și vătămarea dreptului la un mediu sănătos pentru persoanele care locuiesc sau circulă prin vecinătatea depozitului de deșeuri.

 Direcția de Sănătate Publică Suceava mai este acuzată și de comiterea infracțiunii de fals intelectual, după ce a emis avizul sanitar care a stat la baza obținerii autorizației de construcție. Autorii plângerii penale acuză că avizul atestă în mod nereal faptul că groapa de gunoi respectă reglementările legale în materie de protecție a sănătății populației, când, în realitate, acesta încalcă mai multe obligații legale și interdicții exprese.

De abuz în serviciu și fals intelectual este acuzată și Sucursala Regională de Căi Ferate Iași, ai cărei funcționari, spun avocații, și-au încălcat cu bună știință obligația de verificare corectă a conformității proiectului gropii de gunoi cu legislația specifică aplicabilă în materie de circulație și siguranță pe calea ferată. Potrivit acuzațiilor, regionala CFR a emis un aviz favorabil construcției gropii de gunoi de la Pojorâta, în condițiile în care cascada de evacuare a apelor uzate din respectiva groapă în pârâul Putnișoara era amplasată ilegal, în interiorul zonei de protecție a căii ferate.

La rândul său, Agenția pentru Protecția Mediului Bacău a fost și ea acuzată de abuz în serviciu și fals intelectual de către avocații clujeni. Potrivit sesizării penale, funcționarii instituției și-au încălcat, cu știință, obligația de verificare corectă a conformității proiectului gropii de gunoi cu legislația specifică pentru protecția sănătății populației și a mediului. Concret, responsabilii Agenției de Mediu Bacău au emis un acord de mediu, cu toate că proiectul încălca flagrant obligațiile legale, faptă care, spun autorii plângerii, a avut drept urmare vătămarea dreptului la protejarea sănătății populației și vătămarea dreptului la un mediu sănătos pentru persoanele care locuiesc sau circulă prin vecinătatea acestei gropii de gunoi

Consiliul Județean Suceava, Direcția de Sănătate Publică Suceava și Regionala CFR Iași mai sunt acuzate de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu și din cauza faptului că au refuzat comunicarea, în baza legii 544/2001, a informațiilor de interes public solicitate de casa de avocatură Plopeanu și Asociații, autoarea plângerii penale.

Sursa: monitorulsv.ro

Citește și: Bătălia pentru mediu: 50 de procese pentru natură. Mircea Duțu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.