Săptămâna trecută a avut primul termen la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în procesul retrocedării castelului de la Ciucea care a aparţinut lui Octavian Goga. Curtea Supremă a amânat judecarea cauzei până pe 15 octombrie 2015. Amânarea a survenit şi datorită unei cereri de intervenţie depusă de Despărţământul Asociaţiunii Astra Cluj prin preşedintele Popa Mircea, care arată de ce obiectivul este important pentru cultura şi istoria acestei zone.
”Încuviinţează în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de Despărţământul Asociaţiunii Astra prin preşedinte Popa Mircea. Amână judecarea cauzei la data de 15 octombrie 2015 pentru când se va cita intervenientul Despărţământul Asociaţiunii Astra prin preşedinte Popa Mircea”, arată încheierea şedinţei din 18 iunie de la Curtea Supremă.
Am ajuns să retrocedăm şi locurile de veci
Contactat de Gazeta de Cluj pentru a prezenta conţinutul cererii de intervenţie accesorie depusă de asociaţia pe care o reprezintă, scriitorul Mircea Popa a spus că este vorba despre mai multe argumente care privesc sentinţa dată în favoarea moştenitorilor doamnei Veturia Goga. ”Mi s-a părut de bun simţ să fie reprezentate şi Uniunea Scriitorilor şi Academia Română într-un astfel de proces. Nu putem să lăsăm la mâna unui oarecare avocat de acolo o asemenea chestiune.
În perioada interbelică la astfel de procese veneau 5-7 avocaţi, profesori universitari, care îşi ofereau serviciile pentru o cauză nobilă. Unde sunt avocaţii de marcă care puteau să intervină în acest proces? Văzând că tac toţi ca nişte mormoloci, mi-am permis, ca preşedinte al Despărţământului de la Cluj al Asociaţiunii Astra să intervin”, a declarat Mircea Popa pentru Gazeta de Cluj.
Acesta a explicat că la început principalul scop al acestui complex nu a fost unul muzeal, ci a reprezentat locul de veci al unui mare poet, prin acel mausoleu ridicat de soţia sa. ”Dacă am ajuns să retrocedăm şi locurile de veci, şi cimitirele, atunci am ajuns foarte rău. După de a murit Octavian Goga, pelerinii veneau să vadă mormântul acestuia. Abia după ce Veturia Goga a înaintat cererea oficială pentru oferta în favoarea statului român, aşa cum a fost şi dorinţa soţului său, din 1966 s-a transformat în muzeu. Acolo a rămas şi mausoleul”, arată preşedintele de la Cluj al Astrei.
Dacă ne-au respectat maghiarii, noi nu putem?
Un al doilea argument în faţa instanţei supreme este că acest complex ”este un loc de închinăciune, sfânt pentru ardeleni, e locul unde sunt osemintele unui susţinător al Marii Uniri. Nu îl putem lăsa pe mâinile unor neaveniţi, chiar acum, în pragul aniversării de un secol de la acest eveniment”, mai arată Mircea Popa.
Nu în ultimul rând, omul de cultură mai arată că ansamblul de la Ciucea este un simbol al uniunii româno-maghiare. Acolo, Octavian Goga a păstrat o casă a lui Ady Endre, de la văduva căruia a şi cumpărat acel teren.
”Trebuie să vă spun că în timpul dictaturii hothyste această suprafaţă a rămas în proprietatea statului român. Dacă ne-au respectat maghiarii, noi nu putem? Trebuie făcut un zid de apărare comun pentru cauza memoriei poetului. Noi vom aduce şi alte argumente dacă este necesar”, concluzionează domnul Popa.
Bucureştiul a dat averea Clujului
Urmaşii de frate ai soţiei poetului Octavian Goga au promovat în 2005 la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti o acţiune pentru constatarea nulităţii absolute şi desfiinţarea donaţiei doamnei Veturia Goga, făcuta în favoarea statului roman, invocând calitatea de moştenitori legali. Urmaşii familiei Mureşanu solicită astfel constatarea nulităţii absolute a donaţiei făcute de Veturia Goga statului român şi repunerea în posesia complexului de clădiri care au aparţinut soţiei poetului, iar pentru bunurile care nu mai pot fi restituite în natură cer despăgubiri.
Judecătoria şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Huedin, dar procesul nu a mai ajuns pe listele acestei instanţe. Şi Tribunalul Bucureşti a încercat să paseze cauza, considerând că nu intră în atribuţiile sale judecarea acesteia. În 2012, după nu mai puţin de 24 de termene de judecată, o instanţă bucureşteană a apreciat că demersul celor trei este neîntemeiat, respingând cererea de revendicare. Hotărârea nu a fost definitivă iar pretinşii urmaşi ai Veturiei Goga au înaintat apel la Curtea de Apel Bucureşti.
O portiţă de scăpare
Pe 16 decembrie 2014 Curtea de Apel Bucureşti a dat o sentinţă în favoarea celor trei moştenitori pe linie fraternă ai Veturiei Goga, soţia scriitorului şi omului politic Octavian Goga. Prin această decizie, Curtea practic retrocedează castelul de la Ciucea, în prezent complex muzeul aflat în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, către Mureşeanu Florin Gheorghe, Mureşeanu Eugenia şi Mureşeanu Radu Pompiliu Marius. Aceştia se judecă cu statul român din anul 2005 pentru a anula actul de donaţie al Veturiei Goga, născută Mureşanu, care îndeplinea dorinţele soţului său de a transforma castelul în muzeu.
Consiliul Judeţean Cluj a contestat cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia Curţii de Apel Bucureşti prin care s-a anulat actul de donaţie în favoarea statului român semnat de Veturia Goga privind Muzeul „Octavian Goga” din Ciucea. Primul termen de dezbatere a recursului a fost fixat pentru data de 18 iunie, când reprezentanţii judeţului au cerut casarea deciziei instanţei bucureştene de apel şi recunoaşterea actului de donaţie.
Deşi sentinţa Curţii de la Bucureşti constată nulitatea absolută a donaţiei realizate de Veturia Goga în anul 1966, luna februarie, aceasta respinge nulitatea testamentului întocmit patru luni mai târziu de aceasta, precum şi cererile care vizează revendicarea bunurilor care fac obiectul donaţiei sau acordarea de despăgubiri pentru cele care nu mai pot fi restituite. Astfel, Consiliul Judeţean are o pârghie suplimentară pentru a păstra muzeul.
