Curtea Constituțională a admis cu majoritate de voturi, în ședința din data de 26 mai 2022, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.155 alin.(1) din Codul penal.

Decizia CCR prin care a fost declarat neconstitutional art.155 din Codul penal privind intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale este replica data de judecatorii constitutionali pentru judecatorii europeni care indemnau la nerespectarea deciziilor CCR pe motiv ca intervine prescriptia si scapa „infractorii”. Victimele procurorilor pot sa inceapa numaratoarea pentru libertate, scrie luju.ro.

Adio „prescriptie speciala”! Sistemul judiciar din Romania ramane independent in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) care indemna la nesocotirea deciziilor obligatorii ale Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) pe motiv ca acestea ar crea un „risc sistemic de impunitate”. Prin Decizia pronuntata joi, 26 mai 2022, in majoritate de 7 la 2 (cel mai probabil cu opinia separata a judecatoarelor Livia Stanciu si Simina Tanasescu), prin care articolul 155 – Intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale din Codul penal a fost declarat neconstitutional, Curtea Constitutionala a Romaniei si-a recastigat independenta in fata organismului european care impunea ca magistratii romani sa nu aplice deciziile CCR si prevederile nationale care ar conduce la lasarea in libertate a unor inculpati, afectand interesele financiare ale UE.


Iata solutia CCR:

„In sedinta din data de 26 mai 2022, Curtea Constitutionala, în cadrul controlului legilor posterior promulgarii, a decis, cu majoritate de voturi:

(…) a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sunt neconstitutionale dispozitiile art.155 alin.(1) din Codul penal”.

Iata ce prevede art. 155 din Codul penal:

„Art.155 – Intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale

(1) Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricarui act de procedura în cauza”.

Cine beneficiaza de hotararea CCR si cum se calculeaza prescriptia dupa decizia judecatorilor constitutionali

Interpretarea solutiei CCR de joi, 26 mai 2022, este una extrem de simpla si va avea efect extins in toate cazurile in care, la un calcul simplu matematic, a fost indeplinit termenul de prescriptie a raspunderii penale, astfel cum este prevazut la art. 154 din Codul penal. Atentie, calcul se va face de la data pretinsei savarsiri a unei infractiuni, astfel cum a fost retinuta de parchet, si nu de la data intocmirii ultimului act!

Practic, prin declararea de catre CCR ca neconstitutional a intregului alineat al articolului 155 – Intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale din Codul penal toti cei care au invocat acest aspect in timpul judecarii dosarului penal pot face revizuire daca dosarul este solutionat definitiv, iar cei care inca se judeca vor putea invoca Decizia CCR.

CCR obliga magistratii sa respecte termenele rezonabile si sa solutioneze cauzele cu celeritate

Printre cei mai afectati, credem noi, vor fi procurorii care si-au facut o practica din a deschide dosare penale pe care sa le lase in nelucrare cu anii, iar in apropierea termenului prescriptiei sa mai intocmeasca un act pentru a intrerupe cursul prescriptiei. Este ceea ce purta numele generic in sistemul judiciar de „prescriptie speciala”, care odata cu Decizia CCR a disparut!

Solutia este si normala, daca tinem cont ca revine procurorului sa efectueze actele de urmarire penala intr-un termen rezonabil, cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor, si in raport de termenul de prescriptie aplicabil infractiunii investigate.

CJUE pusa cu botul pe labe

Solutia CCR este devastatoare insa si pentru Curtea de Justitiei a Uniunii Europene, care in urma cu cinci luni sustinea ca „Dreptul Uniunii se opune aplicarii unei jurisprudente a Curtii Constitutionale in masura in care aceasta, coroborata cu dispozitiile nationale in materie de prescriptie, creeaza un risc sistemic de impunitate”.

Practic, prin decizia sa, CJUE indemna la nerespectarea Deciziilor CCR, motivand ca anularea unor hotarari judecatoresti pronuntate de completuri de judecata nelegal compuse, ori care au continut acte intocmite de serviciile de informatii, ori au fost judecate de judecatori nespecializati in materia infractiunilor de coruptie ar crea „un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infractiuni grave de frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de coruptie”.

Motivarea CJUE din cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion si altii, C379/19 DNA– Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociatia Forumul Judecatorilor din România , C-811/19 FQ si altii si C-840/19 NC – in care erau criticate Decizia nr.685/2018 privind nelegala compunere a Completurilor de 5 judecatori la nivelul ICCJ, Decizia nr.417/2019, privind neconstituirea de catre ICCJ a completurilor de judecata specializate in materia infractiunilor de coruptie, Decizia nr.51/2016, privind punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica, dar si Decizia nr.26/2019 privitoare la protocoalele de colaborare incheiate intre PICCJ si SRI – a dat astfel dreptul unor magistrati sa nesocoteasca hotararile CCR, invocand CJUE.

Citește și: Liviu Man: Despre mizerabila justiție clujeană

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here