Curtea Constituțională a decis că există un conflict instituțional, după ce Guvernul a sesizat un posibil conflict între Executiv și Președinție, ca urmare a faptului că președintele Klaus Iohannis a refuzat să o revoce pe Laura Codruța Kovesi, procuror șef al DNA.
Curtea Constituțională a admis, cu majoritate de voturi, că există un conflict între președinte și ministrul Justiției, Tudorel Toader, din cauza refuzului șefului statului de a o revoca din funcție pe Laura Codruța Kovesi
Iata ce a anuntat presedintele CCR Valer Dorneanu la cateva minute de la finalizarea sedintei Curtii din 30 mai 2018:
”Am admis, cu majoritate de voturi, si am stabilit ca exista un conflict intre ministrul Justitiei si presedinte datorat refuzului presedintelui de a da curs propunerii ministrului Justitiei”.
In consecinta, intrucat decizia CCR are efect de dezlegare a unui conflict constitutional, prin stabilirea atributiilor constitutionale ce revin presedintelui Romaniei, urmeaza ca dupa publicarea in Monitorul Oficial a motivarii Deciziei CCR de miercuri, 30 mai 2018, Laura Kovesi sa fie revocata din functia de procuror sef al DNA.
In acest moment exista doua posibilitati: Fie ministrul Justitiei inainteaza din nou presedintelui Romaniei cererea de revocare a Laurei Kovesi, iar acesta va fi obligat sa o admita de indata, fiind imperativa, fie Klaus Iohannis va lua act de decizia CCR si va fi astfel obligat sa dispuna revocarea din functie a lui Kovesi, astfel cum a cerut ministrul Justitiei Tudorel Toader.
Ne amintim ca CCR a fost sesizata cu privire la acest conflict constitutional de ministrul Tudorel Toader in data de 16 aprilie 2018, dupa ce presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca nu o revoca din functie pe Laura Kovesi. Tudorel Toader a explicat public faptul ca presedintele Romaniei nu are abilitarea legala si nici competentele functionale de evaluare a activitatii profesionale si manageriale desfasurate procurorul sef al DNA, dar si ca argumentele care au stat la baza declansarii procedurii de revocare au devenit mai actuale si mai consistente, facand trimitere insa si la legislatia aplicabila din domeniu si jurisprudenta CCR.
De altfel, anterior deciziei luate de presedintele Romaniei de respingere a cererii de revocare a Laurei Kovesi, fostul judecator CCR, Ioan Vida, a explicat pentru Lumeajustitiei.ro care este de fapt rolul presedintelui in aceasta procedura, precizand inca de atunci ca „presedintele doar confirma numirea sau revocarea propusa de Parlament, de Guvern sau de ministru”, astfel ca „presedintele Romaniei are obligatia de a o revoca din functie pe Laura Kovesi, asa cum a propus ministrul Justitiei.”
Toader a cerut revocarea șefei DNA
Pe 22 februarie, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a cerut revocarea şefei DNA, reţinând în sarcina acesteia 20 de „acte şi fapte de netolerat”. Printre acestea, Toader a menţionat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.
Timp de 80 de minute, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, în sinteză, raportul de 36 de pagini privind activitatea managerială la nivelul conducerii DNA, reţinând în sarcina Laurei Codruţa Kovesi 20 de „acte şi fapte de netolerat”, pentru care a cerut revocarea.
Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs cererii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, argumentând că motivele invocate de Tudorel Toader nu au fost de natură să îl convingă.
