Curtea Constituțională a României condusă de Valer Dorneanu a luat miercuri, 13 februarie 2019, o decizie crucială pe incompatibilități. Mai exact, CCR a constatat că este neconstituțională soluția legislativă care nu prevede cazurile în care un specialist se află în incompatibilitate.
Decizia CCR este una extrem de importantă în condițiile în care multe dosare penale, inclusiv cele ale DNA, au fost lucrate și de specialiști, iar părțile nu aveau posibilitatea să pună în discuție o posibilă incompatibilitate a acestora, pentru că nu era prevazută în lege. Spre exemplu, specialistul putea fi rudă sau afin, până la gradul al IV-lea inclusiv cu una dintre părți, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora, însă incompatibilitatea acestuia nu putea fi invocată, așa cum se întâmplă în cazul experților.
Excepția a fost ridicată într-un dosar penal aflat pe rolul Tribunalului Cluj de un inculpat reprezentat de avocatul clujean George Zlati ce face parte din echipa ”Sergiu Bogdan & Asociații” ca și avocat colaborator.
”Curtea Constituțională a admis azi excepția de neconstituționalitate a art. 174 alin. (1) Cod procedură penală și a constatat faptul că „soluţia legislativă care nu prevede aplicarea motivelor de incompatibilitate şi în cazul specialistului antifraudă este neconstituţională”.
Excepția a fost ridicată într-un dosar penal aflat pe rolul Tribunalului Cluj de un inculpat reprezentat de colegul nostru avocat George Zlati. În cauza concretă, organul de cercetare penală care s-a sesizat din oficiu și a întocmit acte de urmărire penală în cauză, a devenit ulterior specialist și a fost delegat să efectueze un raport de constatare tehnico-științifică cu privire la valoarea de piață a unor jucători de fotbal ce au făcut obiectul unor transferuri cu titlu gratuit. În procedura camerei preliminare s-au respins criticile privitoare la incompatibilitatea specialistului pe motiv că regimul incompatibilităților aplicabil expertului nu este aplicabil și specialistului desemnat să efectueze o constatare tehnico-științifică. Prin admiterea excepției de neconstituționalitate formulată în cauză de clientul nostru, Curtea Constituțională a concluzionat că un asemenea vid legislativ este contrar prevederilor Constituționale”, arată societatea de avocatură ”Sergiu Bogdan & Asociații.
Iată comunicatul CCR:
“Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei, al art.11 alin.(1) lit.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.174 alin.(1) si art.282 alin.(1) din Codul de procedura penala.
In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a decis:
A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa de dispozitiile art.174 alin.(1) din Codul de procedura penala, care nu prevede aplicarea cazurilor de incompatibilitate prevazute de art.64 din acelasi act normativ si in ceea ce il priveste pe specialistul care functioneaza in cadrul organelor judiciare sau din afara acestora, care efectueaza constatarea potrivit art.172 alin.(10) din Codul de procedura penala, este neconstitutionala.
A respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.282 alin.(1) din Codul de procedura penala.
Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Curtea de Apel Cluj – Sectia penala si minori”.
Iata ce prevede art. 174 alin.(1) din CPP:
“Persoana aflata in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de art. 64 nu poate fi desemnata ca expert, iar in cazul in care a fost desemnata, hotararea judecatoreasca nu se poate intemeia pe constatarile si concluziile acesteia. Motivul de incompatibilitate trebuie dovedit de cel ce il invoca”.Iata ce prevede art. 64. din CPP:
“(1) Judecatorul este incompatibil daca:a) a fost reprezentant sau avocat al unei parti ori al unui subiect procesual principal, chiar si in alta cauza;b) este ruda sau afin, pana la gradul al IV-lea inclusiv, ori se afla intr-o alta situatie dintre cele prevazute la art. 177 din Codul penal cu una dintre parti, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora;c) a fost expert sau martor, in cauza;d) este tutore sau curator al unei parti sau al unui subiect procesual principal;e) a efectuat, in cauza, acte de urmarire penala sau a participat, in calitate de procuror, la orice procedura desfasurata in fata unui judecator sau a unei instante de judecata;f) exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata.
(2) Nu pot face parte din acelasi complet de judecata judecatorii care sunt soti, rude sau afini intre ei, pana la gradul al IV-lea inclusiv, ori se afla intr-o alta situatie dintre cele prevazute la art. 177 din Codul penal.
(3) Judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei dupa desfiintarea ori casarea hotararii.
(4) Judecatorul de drepturi si libertati nu poate participa, in aceeasi cauza, la procedura de camera preliminara, la judecata in fond sau in caile de atac.
(5) Judecatorul care a participat la solutionarea plangerii impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata nu poate participa, in aceeasi cauza, la judecata in fond sau in caile de atac.
(6) Judecatorul care s-a pronuntat cu privire la o masura supusa contestatiei nu poate participa la solutionarea contestatiei.Iata ce prevede art. 172 alin. 10 din CPP:
(10) “Constatarea este efectuata de catre un specialist care functioneaza in cadrul organelor judiciare sau din afara acestora”.
Bravo Sergiu Bogdan si Asociatii-respectiv George Zlati!!!!!!!!