Muncitorii de la Diferit au descoperit săptămâna trecută în cadrul lucrărilor care se fac pe strada Regele Ferdinand din centrul orașului, poarta principală de intrare în oraș, care a fost demolată de imperiul austro-ungar în 1870.
Arheologi și specialiști clujeni au cerut public, într-o conferință de presă pe teren, ca vestigiile să fie marcate pe conturul real din sit, după finalizarea lucrărilor de modernizare a Bulevardului Regele Ferdinand, având în vedere caracterul excepțional al descoperirilor. Specialiștii au mai cerut și conservarea acestora, potrivit standardelor în vigoare, dar și continuarea cercetării din timp și pe cealaltă bandă rutieră de pe Bulevard, pe care încă nu a început șantierul.
„Obiectivul investigat este din punct de vedere structural un monument de arheologie, iar din punct de vedere al valorii de patrimoniu reprezintă, concomitent, un monument istoric de valoare națională (grupa A) și un monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural local (grupa B). Acesta este repertoriat și clasificat, fiind parte a trei situri-monumente de patrimoniu arheologic și de arhitectură diferite (1. Orașul antic și medieval/COD: CJ-I-s-B-06921; 2. Fragmente din zidul celei de-a doua incinte a orașului medieval/COD:CJ-II-a-A-07242 și 3. Ansamblul urban “Centrul istoric al orașului Cluj”/COD: CJ-II-a-A-07244) și se aflăsub protecția legislației românești și europene din domeniul protejării monumentelor istorice”, a indicat istoricul Cosmin Rusu din cadrul UBB, parte la cercetarea sit-ului, potrivit actualdecluj.ro.
Reprezentanții Primăriei au spus că se va ține cont întrutotul de recomandările specialiștilor pentru conservarea sitului arheologic și acoperirea sa. „N-au fost probleme cu această etapă a descărcărilor arheologice. Am colaborat foarte bine cu specialiștii. Vom ține cont de toate observațiile pentru acoperirea vestigiilor. În octombrie va intra în lucru și cealaltă bandă a străzii și am convenit ca arheologii să intre din timp pentru săpături. Vor avea între 4-7 zile pentru a se ocupa de respectiva descărcare arheologică. Termenul de finalizare anunțat pentru finalizarea modernizării benzilor rutiere de pe Ferdinand la strat de uzură rămâne 1 decembrie”, a explicat Ovidiu Cîmpean, director în Primărie și manager de proiect.
Despre felul în care vor fi informați clujenii cu privire la descoperirile făcute pe Regele Ferdinand, arhitectul Vlad Rusu de la Biroul Asiza, care se ocupă de proiect, spune că este extrem de dificilă marcarea pe conturul real din sit a vestigiilor descoperite pe Ferdinand, dar că s-au recomandat două alte variante.
„Dată fiind poziția turnului poartă pe suprafața carosabilă proiectată în cadrul reabilitării străzii Regele Ferdinand, marcarea acestuia exact pe conturul inițial este dificilă. În primul rând pentru că această marcare nu este vizibilă datorită traficului auto și în al doilea rând pentru că intră în conflict cu liniile de marcaj rutier. În aceste condiții propunem o evidențiere a existenței turnului și a descoperirilor din aceste zile, prin trasarea în pavimentul trotuarelor străzii a liniei zidurilor incintei fortificate, prin intermediul unor suprafețe metalice perforate cu un text descriptiv. Totodată în dreptul poziției descoperite a turnului se va monta un panou cu afisaj spre trotuar, care va conține informații grafice și text legate de imaginea inițială a turnului, planul general al fortificațiilor medievale, fotografii cu săpăturile recente etc”, a subliniat pentru Actualdecluj.ro, arhitectul Vlad Rusu.
Ovidiu Cîmpean spune că panoul informativ a fost deja prevăzut în cadrul proiectului european și va fi folosit și pentru oferirea de informații cu privire la vestigiile de sub Bulevardul Regele Ferdinand iar în cazul plăcuței de bronz Primăria va aloca fonduri suplimentare pentur realizarea acesteia, nefiind o lucrare costisitoare.
Sit-ul descoperit în centrul Clujului a fost scanat 3D, fotografiat și filmat cu dronă iar despre descoperiri, specialiștii care participă la cercetare spun că vestigiile aduc date despre viața de zi cu zi a clujenilor din din secolul al XV-lea și până în secolul XIX, de la ce mâncau oamenii, la cum arăta mobilierul din perioada respectivă. De asemenea, în cazul structurii de zid roman, acum s-au pus pe tapet date concrete privind poziția și lățimea.
