Ce moşteneşte Boc de la urmaşii sai

Ce moşteneşte Boc de la urmaşii sai

Reales de clujeni in funcţia de primar, Emil Boc are ocazia de a finaliza proiecte a caror iniţiativa i-a aparţinut. Este vorba de proiecte majore de infrastructura, contracte semnate pe vremea cand era primar, sau moştenite de la predecesori, dintre care multe sunt realizate cu fonduri europene.

O parte din aceste proiecte sunt: finalizarea programului de modernizare a strazilor, construirea Salii Polivalente, a Centrului Cultural Transilvania, sprijinirea Spitalului Municipal, implementarea proiectului de reţea self-service de biciclete sau finalizarea modernizarii Parcului Central, toate proiecte incluse in programul electoral al lui Emil Boc pentru alegerile locale.

Cu drumurile la tribunal

In ceea ce priveşte modernizarea strazilor, Primaria Cluj-Napoca mai are de rezolvat problema contractului precedent inainte de a se bucura de realizarea celui curent. In august 2005 instituţia a  incheiat contractul de execuţie de lucrari pentru proiectarea, execuţia şi finalizarea lucrarilor de reparaţie şi modernizare a 288 de strazi, aprobat prin Hotararea de Consiliu Local 5/2004. Acest proiect a fost demarat de Emil Boc şi continuat de Sorin Apostu. Firma caştigatoare, Tirrena Scavi, a dat in judecata Primaria şi susţine in plangerea depusa ca aceasta nu şi-a indeplinit toate obligaţiile financiare contractuale şi, in plus, a tot amanat recepţia lucrarilor şi nu a semnat procesele-verbale de recepţie, lucru care a dus la majorarea in mod abuziv a garanţiei. Consorţiul nu a cedat din pretenţiile sale la intalnirea de conciliere care a avut loc in iunie 2011, dat pentru care s-a ajuns in instanţa. Primaria, pe de alta parte, considera ca acţiunea in justiţie este nefondata şi arata ca lucrarile au fost facute de mantuiala. Urmatorul termen in acest proces este programat pentru luna septembrie.
Cu toate ca s-a facut atata tam-tam de modernizarea strazilor in ultimii ani, un studiu al Institutului de Politici Publice arata ca la Cluj-Napoca, doar 10% din strazi au fost modernizate intre 2008 şi 2011, deşi cel mai mare contract din ţara l‐au caştigat cei de la Diferit la Cluj, contract in valoare de 139.518.660 lei. Consilierii locali din opoziţie au aratat in repetate randuri de-a lungul mandatului anterior ca sunt nemulţumiţi de aceasta asociere, dat fiind ca cei de la Diferit fac şi studiul de fezabilitate şi incaseaza şi banii pentru lucrari.
In ceea ce priveşte Sala Polivalenta, administraţia locala a obţinut in sfarşit o sentinţa in litigiul iniţiat de ACI, care a blocat lucrarile la acest obiectiv, contestand corectitudinea licitaţiei. Curtea de Apel Cluj a permis reluarea lucrarilor, care, daca nu erau sistate in martie, puteau fi gata in toamna acestui an. Primaria municipiului Cluj-Napoca a desemnat in luna noiembrie 2010 caştigatorul contractului de proiectare şi execuţie pentru obiectivul de investiţii “Sala Multifuncţionala de Sport, Aleea Stadion, f.n., Municipiul Cluj-Napoca”, societatea CON – A, cu oferta de 50.926.063,83 lei fara TVA şi 36 luni calendaristice termen de execuţie. Criteriul de atribuire a fost, conform OUG 34/2006, preţul cel mai scazut.

Sanatatea inainte de toate

Spitalul Municipal Clujana este una dintre instituţiile din subordinea Primariei cu cele mai mari nevoi financiare, dat fiind ca in 2011 a ajuns la datorii de 7,2 milioane de lei catre furnizorii de medicamente, materiale sanitare şi alte servicii, din cauza sumelor mult prea mici alocate de Casa de Asigurari de Sanatate (CAS) Cluj. Anul acesta, consilierii locali au propus suplimentarea sumei propuse iniţial prin proiectul de hotarare, de un milion de lei, la doua milioane de lei, dintre care jumatate au fost asiguraţi din banii alocaţi din fondul de rezerva al Guvernului, daţi de Ungureanu, şi pe care Ponta a incercat sa-i ia inapoi, fiind oprit de o decizie a Curţii Constituţionale.
Tot la capitolul sanatate, proiectul de reţea self-service de biciclete va fi in curand pus pe roate. Durata contractului de achiziţie publica este de 12 luni de la data transmiterii ordinului de incepere a lucrarilor, iar valoarea proiectului este estimata la 17.646.598,87 lei, din care 13.417.130,56 lei suma nerambursabila solicitata organismelor de finanţare europene. Proiectul prevede instalarea a 50 de staţii self-service de biciclete, din care 44 in Municipiul Cluj-Napoca, restul de 6 staţii in comunele Apahida şi Floreşti. Vor fi achiziţionate un numar de 540 de biciclete pe care clujenii le pot lua din oricare staţie din oraş pe baza unui card emis la cerere de catre administraţia locala. Acest card permite ridicare din staţie a unei biciclete şi depozitarea in punctul de sosire de oriunde din oraş. In cadrul proiectului se va finanţa şi construirea de noi piste de biciclete, de circa 14,5 km lungime totala.
Acesta este unul din proiectele de infrastructura urbana pe fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional, Axa 1.1, pentru care Uniunea Europeana acopera 98% din costuri. Este vorba de doua programe care vin sa modernizeze mobilitatea urbana, prin crearea unei reţele de staţii de inchiriere biciclete şi implementarea unui sistem modern de ticketing, şi unul de creare de locuinţe sociale, prin modernizarea şi recompartimentarea unor imobile de pe strazile Albac şi Iuliu Coroianu. Alte proiecte pe fonduri europene, derulate in prezent, sunt modernizarea liniilor de tramvai şi reabilitarea Parcului Central “Simion Barnuţiu” şi a cladirii Cazinoului din Parcul Central.
In ceea ce priveşte tramvaiul, primul tronson a fost deja inaugurat, iar al doilea tramvai modern a fost pus pe şine. Costurile totale ale proiectului se vor ridica, cu tot cu TVA, la 63,5 milioane de lei. Lucrarile la tronsonul Bucium-Podul Calvaria au inceput la 1 iulie anul trecut, iar tronsonul de la Gara la Bulevardul Muncii ar trebui sa fie gata in toamna anului viitor.

De la Moisin, cu drag

Un proiect aproape de inima primarului clujean este noul sediu al Filarmonicii, din cadrul Centrului Cultural Transilvania. Deşi Primaria a desemnat proiectul caştigator de multa vreme, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a amanat proiectarea şi, deci, lansarea licitaţiei pentru execuţie, cand a admis, in urma cu un an, contestaţiile inaintate de cele doua societaţi nemulţumite de rezultat, Dragan Architecture şi Carpaţi Proiect.
Proiectul va consta din doua sali de spectacol, un centru de conferinţe, spaţii de birouri, parking, sala de repetiţii, centru multifuncţional şi un sediu pentru Filarmonica de Stat Transilvania. Sala de concerte, cu o capacitate de 1.200 de locuri, va fi separata de sediul Filarmonicii, dar vor exista doua pasarele de legatura intre acestea la etajele 1 şi 2. Cele şapte corpuri pot fi construite independent unul de celalalt, motiv pentru care primaria va concesiona terenul pentru construirea unora dintre acestea.
Un obiectiv al administraţiei, care in programul lui Boc apare la capitolul „Am facut!”, este rezolvarea problemei parcarilor, care sufoca intregul oraş. In Cluj-Napoca se afla in construcţie doua parkinguri de cartier, pe strada Fabricii din Maraşti şi pe Aleea Baişoara din Gheorgheni. Parching-urile de cartier finalizate sunt cel de pe strada Primaverii, care are 460 de locuri, cel de pe Fabricii de Zahar şi de pe Aleea Baişoara. Primaria a mai ridicat un parching suprateran langa sediul instituţiei, cu intrare din Piaţa Lucian Blaga.
Alaturi de aceste proiecte, pe care le cunoaşte inca de la faza de proiectare, Emil Boc moşteneşte şi finalizarea şi votarea noului Plan Urbanistic General (PUG), care aşteapta pe masa consilierilor de luni bune, dar şi gasirea de soluţii pentru amenajarea dealului Cetaţuie, ramas de ani buni in paragina, şi transformarea strazii Mihail Kogalniceanu in zona pietonala. Printre ideile inaintate in cadrul dezbaterilor organizate de Radu Moisin in calitate de primar, se numara construirea unui teatru de vara şi reabilitarea monumentelor de pe Cetaţuie, precum şi amenajarea unui parking in apropiere şi a unei fantani decorative la statuia Sf.Gheorghe de pe Kogalniceanu.
De asemenea, Emil Boc preia fraiele amenajarii gradinii agrobotanice din padurea-parc pe care Consiliul Local Cluj-Napoca l-a realizat in parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca, in zona care face legatura dintre cartierul Zorilor şi campusul universitar.

Diana Gabor