CE NE-A ADUS, CE NE-A DAT ŞI CU CE VOM RĂMÂNE DUPĂ 10 ANI CU TRAIAN BĂSESCU ?

Ce ne-a adus ?

Multă, foarte multă ură, lipsă de încredere în noi şi în aproapele nostru, multă dezbinare şi dihonie. A băgat frica în noi şi ne-a distrus orice rază de speranţă în viitorul nostru şi al copiilor noştri !

Ce ne-a dat ?

O altă faţă de Preşedinte decât cea pe care a prezentat-o pentru a fi ales de mulţi români, cinci guverne Boc care şi-au bătut joc de economia ţării, 20 de miliarde de euro datorii la FMI şi tăierea salariilor cu 25 %, dar şi a primelor, stimulentelor şi recompenselor, un alt fel de a face politică, prin nerespectarea constituţiei şi de a prezenta minciuna pe post de adevăr. Ne-a dat dezordinea, sentimentul de pierdere a demnităţii umane, a valorilor şi idealurilor, prin umilinţă şi dezumanizare. Ne-a dat un stat poliţienesc şi o „republică a procurorilor”, o nouă Securitate disimulată în 7 (şapte !) noi servicii de informaţii şi două Parchete – DNA şi DIICOT. Ne-a educat (mai bine zis, ne-a dresat), prin elaborarea de legi în spiritul trădării, al delaţiunii şi al denunţării aproapelui, a dat ani grei de închisoare pentru toate vârstele şi toate categoriile socio-profesionale, pe care îi aruncă într-un mare lanţ de puşcării degradate moral şi fizic, adevărate stabilimente de exterminare, moştenire de la comunişti. Băsescu ne-a învăţat că minciuna este mult mai voloroasă decât adevărul !

Cu ce vom rămâne ?

Cu amintirea „Hăhăitului”, a unui individ imoral, mincinos, golan şi grosolan, un ticălos fără respect faţă de oameni, răzbunător şi provocator, plin de ură, invidie şi de răutate viscerale, preocupat să-şi apere propria piele, total nepăsător la consecinţele nefaste aduse poporului român.

Cu o ţară ai cărei locuitori vor fi mult mai săraci, cu o  industrie aproape pe butuci, cu o economie de piaţă inexistentă, cu datorii de 100 miliarde de euro, cu sistemele de învăţământ, sănătate şi social toate falimentate, cu o inversare a valorilor unei societăţi normale, o discordie naţională, poate niciodată, de-a lungul istoriei multimilenare, aşa de pronunţată şi de periculoasă pentru naţiunea română. A reinoculat sentimentul de ură, de dispreţ şi de ignoranţă faţă de semenii noştri. Ne-a lăsat cu sentimentul de frustrare naţională atâta timp cât ne minţim că România e încă un stat suveran.

Cu Băsescu în fruntea ţării se aud tot mai multe voci care constată disoluţia insituţiilor statului, pierderea suveranităţii şi a dreptului legitim de a dispune singuri de bogăţiile şi capacităţile industriale şi economice ale ţării tale şi, de ce nu, dreptul de a-ţi alege şi demite conducătorii prin vot universal, şi o fac motivat atâta timp cât în urma alegerilor apare o gască de netrebnici, care îşi fac agenda după notiţele luate la uşa ambasadelor stăpânitoare aici. De fiecare dată am ales în ultimii ani o colonie de târâtoare vasale la porţi străine. Electoratul este mereu şi mereu amăgit că dă puterea unora sau altora, când de fapt cei de afară o exercită după bunul plac.

Ne iluzionăm amarnic în speranţa că odată cu schimabrea puterii vor veni unii care să  facă dreptate, să ne aducă prosperitatea în case. Nimic mai neadevărat, căci destinele noastre sunt stabilite  în alte cancelarii ale lumii. Nouă de fapt ne-a rămas doar dreptul de a alege pe banii noştri, într-o farsă de alegeri naţionale, nişte slugi obediente şi supuse necondiţionat instituţiilor financiar-bancare internaţionale, ca şi tuturor şefilor de la Bruxelles şi Washington, ale aceloraşi concelarii dintr-o Europă globalizată şi insensibilă la tradiţiile naţionale.

Astfel, am ajuns să fim conduşi de un preşedinte ilegitim şi imoral, care şi-a luat imunitate absolută de la şefii lumii, precum şi de la  politicieni, senatori, deputaţi şi parlamentari inculpaţi în diverse fărădelegi, miniştri care, de teama unor dosare penale, nu sunt incomozi, ci dimpotrivă, sunt pe placul lui Băsescu, astfel ei devenind nişe maimuţoi, fără personalitate, fără identitate, care joacă după cum „le cântă” cei care-i plătesc.

Aceşti politieni, păstoriţi de individul Băsescu, fac legi nu după interesul naţional, nu după nevoile ţării, ci după dorineţele şi cu girul adevăraţilor şefi de la Bruxelles şi Washington, iar în lipsa acestora ori în caz de urgenţă, de la ambasadele lor de la Bucureşti.Tot ei, ocupanţii noştri de astăzi din cancelariile euro-atlantice ne stabilesc, că ne convine sau nu, ce taxe să mai punem, ce salarii să tăiem, ce impozite să plătim, ce lefuri şi pensii să primim, după ce ne-au pus să ne vindem economia şi independenţa.

Prin vocea aceluiaşi Băsescu, copiii noştri au fost împinşi să plece în pribegie, să cerşească o firimitură de condiţie umană.  Băsescu şi acolita lui, omul care a distrus şi paralizat complet sistemul judiciar românesc, Monica Macovei, un procuror comunist îndrăgostită de zeul Bachus, ne-a impus, de ani de zile, monitorizarea internaţională printr-un mecanism pervers al MCV, de parcă am fi o naţiune de infractori, făcând posibil a fi interpretate în mod subiectiv, de către unii sau alţii, după bunul plac, orice gest şi mişcare.

Au apărut trădătorii peste tot şi nici măcar nu-şi mai ascund identitatea, circulă la vedere, căci Băsescu i-a ridicat la statutul de formator de opinie, i-a decorat cu medalii şi ordine ale statului, i-a săltat în grade şi ranguri, făcându-i să se simtă mândri de ei şi de gesturile lor mârşave, le-a oferit onoruri şi privilegii pe care, într-o lume normală, probabil că nu le-ar fi avut niciodată. Public, fără să se mai ferească, au curajul să se laude cu relaţiile lor pe care le au peste hotare, având vocaţia delaţiunii în sânge.

După ce ni le-a adus în ţară pe post de sperietoare, atât MCV, cât şi intrarea în Schengen, Dictatorul Băsescu ne ameninţă, de când a venit la putere, ne şantajează şi ne umileşte în faţa străinilor care, după ce ne-au cumpărat sau luat pe nimic băncile, industria, întreaga economie, ne cer legi pe placul lor, lăsându-i să ne dea lecţii dure de morală, denumindu-ne fără ruşine „popor de lingăi”. Am devenit, cu Băsescu, o ţară şi o naţiune de second hand, atâta timp cât suntem acceptaţi şi trataţi ca o colonie, unde orice ataşat diplomatic, un ţâşt-bâşt de peste oceane, ne poate măsura lipsa de demnitate.

După ce ne-am întors la vremurile lui Ceauşescu, putem spune că asta este ţara şi spiritul pe care ni-l lasă Traian Băsescu după zece ani de conducător al statului român. Dacă aşa arată democraţia şi statul de drept, atunci degeaba o armată de oameni tineri şi nevinovaţi au murit la revoluţie ca să-l îndepărteze pe dictator şi regimul criminal, ilegal şi ilegitim al comuniştilor, să-ţi fie ruşine că eşti român, că trăieşti într-o ţară care nu este în stare să se gestioneze, că ai studiat în România unde, după gândirea troglodită a preşedintelui, şcoala românească a scos şi scoate tâmpiţi pe bandă rulantă, de parcă el ar fi făcut şcoala la Cambridge sau Oxford, toate acestea însemnă mai mult decât oricare rău pe care-l poate lăsa naţiunii lui un conducător prost şi abuziv, un despot paranoic, venit din perioada comunistă, de care nu s-a lepădat niciodată.

Păcat de anii pierduţi inutil şi de noi toţi, care ne-am angajat, am luptat şi chiar sacrificat pentru prosperitatea acestui popor, pe care l-am iubit şi apărat de forţele răului şi am crezut în viitorul acestei ţări mult prea încercată şi chinuită de tot felul de satrapi şi gunoaie umane, de măşti de oameni, pe care nici Dumnezeu nu-i mai suport de cât de mult s-au dezumanizat.

Personal, mi-e de-a dreptul ruşine de câte ori sunt întrebat şi trebuie să spun că am fost coleg de facultate şi de breaslă cu acest individ, care a împărţit atâta ură, disperare şi nenorocire în rândul maselor.

Prof.univ.dr. Florentin SCALEŢCHI