Sistemul de sănătate din România prezintă disfuncţii majore, cu repercusiuni directe asupra stării de sănătate a populaţiei, arată Comisia Prezidenţială pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniul Sănătăţii Publice în raportul din 2008 care va sta la baza noii legi a sănătăţii.
Raportul Comisiei Prezidenţiale, intitulat "Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţenului", va sta la baza noii legi a sănătăţii, după ce la sfârşitul anului trecut a fost dezbătut cu factori decizionali, ONG-uri, fundaţii, sindicate patronate şi asociaţii profesionale.
"Comisia constată că sistemul de sănătate din România prezintă disfuncţii majore, cu repercusiuni directe asupra stării de sănătate a populaţiei. Astfel, starea de sănătate plasează România pe unul dintre ultimele locuri la nivelul Uniunii Europene, chiar şi în condiţiile în care unii indicatori au cunoscut îmbunătăţiri în ultimii ani. În acelaşi timp sistemul de sănătate este unul dintre cele mai neperformante din Europa şi se caracterizează prin lipsă de transparenţă în alocarea fondurilor şi ineficienţă în utilizarea resurselor, şi aşa printre cele mai reduse din UE", arată autorii raportului din 2008.
Documentul subliniază că deşi fac parte din una dintre "cele mai îmbolnăvite populaţii din Europa" , românii sunt nevoiţi să folosească un sistem cu grave inechităţi în accesul la serviciile de sănătate, chiar şi atunci când acestea sunt disponibile, fapt care nu se întâmplă pentru mulţi dintre locuitorii zonelor rurale, unde numeroase localităţi nu beneficiază de niciun serviciu medical.
Raportul mai notează că şi pentru cei care pot beneficia de servicii de sănătate, calitatea actului medical şi continuitatea îngrijirilor sunt probleme permanente, cuplate în multe cazuri cu prestaţiile unui personal medical lipsit de motivaţie profesională şi din ce în ce mai redus numeric, în special la nivelul noilor generaţii care se îndreaptă din ce în ce mai mult către alte sisteme sanitare.
Autorii raportului arată că zonele în care ar trebui focalizate intervenţiile se referă la finanţarea şi organizarea sistemului, serviciile de asistenţă primară, sectorul spitalicesc, politica medicamentului şi resursele umane.
