sursă foto- Denis Grigorescu

Corbii de Piatră, cea mai veche mănăstire rupestră din ţara noastră, aflată în satul Jgheaburi, la 50 de kilometri de Piteşti şi 165 km de Bucureşti, se află în stare de degradare din cauza umidității de peste 95%, potrivit adevarul.ro.

Mănăstirea datează din secolul al XIV-lea și găzduieşte şi cel mai vechi ansamblu de pictură, realizat în secolul al XIV-lea, înaintea celui de la Biserica Domnească de la Curtea de Argeş. Ansamblul a fost reînfiinţat în perioada domnitorului Neagoe Basarab (1512 – 1521).

Din păcate, peste 80% din pictura interioară este afectată din cauza umidităţii de 95%. Iar fără un proiect care să înceapă cât mai repede, această mănăstire-minune riscă să ajungă o ruină. 

Singura soluţie cu adevărat viabilă ar fi accesarea de fonduri europene, deoarece costurile estimative pentru reabilitarea mănăstirii şi găsirea de soluţii pentru ca apa să nu se mai inflitreze în stâncă ar fi de aproximativ 5 milioane de euro. O mare piedică în calea reabilitării a fost reprezentată şi de faptul că terenul pe care se află mănăstirea nu avea un statut cert, aparţinând în acte Primăriei Corbi, fără ca terenul să fie însă intabulat. Primăria Corbi a făcut mari eforturi să ajute Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului – în fapt proprietara mănăstirii -să intre de facto în posesia terenului. 

Numai că birocraţia funcţionarilor din Prefectura Argeş a amânat mult începerea reabilitării. După ani întregi în care au ţinut documentaţia la sertar şi au cerut tot felul de acte Primăriei Corbi şi Arhiepiscopiei, cei de la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş le-au spus celor din Corbi că autorităţile locale nu au competenţă în acest sens, singura soluţie fiind cea ca Arhiepiscopia să fie pusă în posesie pe calea instanţei. Lucru ce s-a întâmplat la finalul lunii august, printr-o decizie a Judecătoriei Curtea de Argeş.

„Am încercat încă de acum cinci ani să includ mănăstirea într-un proiect pe fonduri europene pentru a o restaura, conserva şi pune în valoare. Situaţia juridică a mănăstirii era una incertă, adică nu era intabulată. Mănăstirea propriu-zisă era în inventarul Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, în schimb terenul de sub mănăstire şi de pe biserică aparţinea Primăriei. 

Am încercat să facem demersurile pentru a elibera un titlu de proprietate mănăstirii şi a intabula terenul respectiv. Au fost nişte suprapuneri cu vecinii, s-au soluţionat după un an şi jumătate. Într-un final, după ce ne-au tot învârtit şi frecat timp de trei ani şi ne-au spus că mai trebuie tot felul de acte, cei de la Comisia Judeţeană de Fond Funciar ne-au spus că singurul demers normal ce poate fi făcut în acest sens e pe calea instanţei şi nu e treaba noastră. 

S-a făcut o acţiune în instanţă, iar săptămâna trecută s-a dat o hotărâre definitivă prin care s-a dat terenul mănăstirii. În baza acestei hotărâri se va intabula şi terenul. Iar după ce se va face intabularea, se vor putea accesa şi fonduri europene. În acest timp, noi nu am stat degeaba. Am adus specialişti de la Institutul Naţional al Patrimoniului, de la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, arhitecţi, geologi”, precizează Virgil Baciu, primarul comunei Corbi. 

La mănăstirea rupestră Corbii de Piatră, problema nu este reprezentată doar de degradarea picturii. „Masivul stâncos este din gresie, iar aceasta este foarte permisivă privind infiltrarea apei. În timpul iernii sau când sunt ploi, pe valea din spatele mănăstirii se adună multă apă, iar apa intră în sol şi ajunge în gresia unde se află mănăstirea şi se lasă umezeala. În interiorul mănăstirii, în partea de nord, nu doar că nu mai există pictura, ci s-a crăpat şi gresia”, adaugă primarul Virgil Baciu.

Primăria Corbi a alocat la finalul lunii august 50.000 de lei pentru a contracta serviciile unui arhitect specialist pentru a găsi soluţiile adecvate. Se speră ca în exerciţiul financiar 2021-2027 vor fi alocaţi bani europeni şi pentru monumente istorice. Va trebui găsită o soluţie şi pentru ca stânca unde se află mănăstirea să fie izolată şi apa să nu mai pătrundă în interior. De abia după ce se va rezolva problema infiltraţiilor vor putea începe şi lucrările de restaurare a picturii.

Legat de estimarea costurilor, Virgil Baciu spune că „din discuţiile cu specialiştii reiese că ar trebui peste 5 milioane de euro”.

Citește continuarea: adev.ro/qg7onf

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here