Curtea de Apel Cluj a dat o sentință definitivă în procesul dintre Prefectura Cluj și Primăria Beliș. Verdictul a fost favorabil autorității locale din Beliș care vrea să scoată teritoriul administrativ al comunei din jurisdicția de arie naturală protejată. Zona face parte, în momentul de față, din Parcul Natural Apuseni, iar acest regim impune o restricție ridicată asupra tăierilor de păduri. Însă Primăria Beliș vrea să facă un referendum pentru ca zona să nu mai fie sub acest regim.

Judecătorii Curții de Apel Cluj BARBURA-TURCU George, ZDRENGHEA Bogdan George și PĂSCULEŢ Ioana au dat un verdict favorabil Primăriei Beliș în procesul deschis de Prefectura Cluj.

”(…) faptul că organizarea unui referendum la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale are caracter facultativ, potrivit art. 2 alin. 2 din Legea nr. 3/2000 nu poate sub nicio formă să conducă la stabilirea caracterului nelegal al hotărârii de organizare a referendumului. Dimpotrivă caracterul facultativ demonstrează tocmai faptul că autorităţile locale au posibilitatea, în limitele prevăzute de lege, de a-l organiza. Mai trebuie subliniat faptul că cenzura actelor autorităţilor locale pe calea contenciosului administrativ se poate face numai pentru considerente de nelegalitate, nu şi pentru aspecte care ţin de oportunitatea acestora. În acest sens, art. 3 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 face referire expresă la actele pe care prefectul le consideră nelegale. În consecinţă, chestiune de oportunitate cum sunt cele care privesc costurile referendumului, se încadrează în marja de apreciere a emitentului actului administrativ şi depăşesc problema legalităţii respectivului act. În consecinţă, nu se poate reţine caracterul nelegal al actului şi nu se poate admite acţiunea în considerarea argumentelor referitoare la cheltuielile care trebuie să fie făcute pentru organizarea referendumului sau la faptul că ar exista şi alte modalităţi de consultare a populaţiei. De asemenea, după cum în mod corect a arătat instanţa de fond, prin organizarea referendumului nu se încalcă nici procedura prevăzută de OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice prevede o procedură specială în ceea ce priveşte modalitatea de modificare a limitelor ariilor natural protejate, prin scoaterea unor suprafeţe din interiorul acestora sau prin extinderea suprafeţei ocupate. Aceasta deoarece nici organizarea, nici rezultatul referendumului nu au un caracter obligatoriu şi nici un efect direct în această privinţă. Faptul că autoritatea locală poate să aibă ca scop final obţinerea modificării limitelor Parcului Naţional Apuseni nu este o chestiune care să atragă nevalabilitatea referendumului, întrucât nimic nu se opune ca autorităţile locale să formuleze cereri în acest sens către organele abilitate să decidă şi să expună şi opinia comunităţii locale obţinută prin organizarea referendumului”, arată o parte din motivarea judecătorilor.

Referendum pentru case de vacanță

Comuna clujeană Beliș face parte din categoria zonelor montane defavorizate. De asemenea, ea este inclusă în cadrul Parcului Natural Apuseni. 

Primarul Viorel Matiș vrea să organizeze un referendum local prin care speră ca locuitorii chemați la vot să decidă dacă teritoriul comunei să fie exclus sau nu din arealul Parcului Natural. În opinia lui, faptul că localitatea pe care o conduce face parte din acest areal, care presupune o protecție sporită a pădurilor, încurcă dezvoltarea comunei. Trebuie menționat că primarul Matiș, este unul dintre edilii condamnați pentru corupție, dar care și-a păstrat funcția din cauză că oamenii l-au ales tot pe el să îi conducă. 

Am încercat să îl contactăm pe edilul din Beliș pentru a spune care sunt proiectele îngreunate de faptul că teritoriul administrativ este inclus în cadrul unui parc natural, însă nu a răspuns apelurilor telefonice. Nu am reușit să aflăm altfel pentru că Primăria Beliș nu are nici măcar un site web, așa cum prevede legea administrației. Însă, potrivit unor interviuri date de Matiș în alte ziare și a unor pliante de promovare a comunei, proiectele din Beliș vizează lucrări la rețeaua de drumuri, modernizarea școlilor, a dispensarului, a rețelei de apă și canalizare, care nu au nimic de-a face cu restricțiile impuse de regimul parcului natural prin care se protejează pădurea.

Însă, există un tip de dezvoltare vizat de oficialii din Beliș, dar care intră în contradicție cu regimul impus de un parc natural: construirea caselor de vacanță. Potrivit unui interviu dat de primarul Viorel Matiș pe raza comunei există peste 500 de case de vacanță. Și, bineînțeles, în bula imobiliară a Clujului, cererile pentru casele de vacanță în zona respectivă sunt din ce în ce mai multe. Însă, în multe locații, pentru a construi o casă de vacanță trebuie eliberat terenul de copaci, iar acest lucru nu este posibil, potrivit regulilor impuse de legislația parcurilor naturale.

Așa că, primarul face referendum!

Gândacul care taie păduri la ras

Activistul clujean Adrian Dohotaru spune că primarul din Beliș vrea să organizeze un referendul pentru a scoate comuna de sub jurisdicția Pacului Natural Apuseni din rațiuni imobiliare. Pe lista primăriei sunt înscrise multe nume care contează în așteptarea unor autorizații de construcții pentru diferite proiecte. Însă emiterea autorizațiilor nu poate avea loc atât timp cât zona este protejată de lege.

”Primaria dorește prin referendum sa iasă din Parcul Natural Apuseni. Ideea de a scoate comuna din Parcul Natural Apuseni contravine cu politicile Uniunii Europene de a mări de la 23 la sută la 30 la sută suprafețele protejate din România si la zece la sută suprafață strictă. Referendumul nu are nicio bază legală, e folosit strict ca presiune politică. Amintesc că avem inițiată, cu Asociația SOS, și o petiție cu aproape zece mii de semnatari care cere stoparea poluării lacurilor la Tarnița si Beliș-Fântânele. La lac s-ar concentra proprietățile dorite de primar care ar polua și mai tare apa, iar la petiția noastră doar parțial, deși necesar, s-au rezolvat problemele prin interzicerea bărcilor motorizate”, a declarat Adrian Dohotaru. 

Primarul Viorel Matiș

Potrivit primarului Viorel Matiș, în ultimii ani o suprafață extinsă de pădure de brad și molid s-a uscat din cauza unei insecte cunoscută popular sub numele de ipide-gândaci de scoarţă sau gândaci tipografi, managementul parcului natural fiind defectuos în această direcție, acuză autoritățile locale.

Au chelit pădurile din Beliș și au scăpat de dosarul penal

În vara anului trecut, fostul șef al Ocolului Silvic Beliș, Goga Ilie Nicolae, și o pleiadă de pădurari din subordinea lui au fost achitați de acuzațiile de fals în acte, abuz în serviciu și tăieri ilegale de lemn. În cadrul dosarului s-au schimbat trei judecători, iar ultimul dintre ei, după ce a amânat timp de aproape un an emiterea unui verdict, i-a achitat pe hoții de lemne pe motiv de… prescripție a faptelor. În 2017, Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj i-a trimis în judecată pe Goga Ilie Nicolae și pe pădurarii Călin Roșu Vasile, Trif Ispas, Badiu Gavrilă, Matiș Violin, Neag Teodor și Morar Florin peste 100 de cazuri de nereguli în domeniul silvic. Clujenii falsificau borderouri de achiziție, procese verbale de contravenție, avize de însoțire a mărfii pentru lemnul tăiat ilegal din pădurile din Munții Apuseni care ajungea să fie vândut la Schweighofer. După ce au fost achitați, oamenii s-au întors la locurile de muncă din cadrul Romsilva. 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here