Anul acesta nu se diferenţiază cu nimic de ceilalţi în privinţa scandalurilor legate de căminele studenţeşti. Ca la fiecare început de an universitar, mulţi studenţi se confruntă cu problema lipsei unei locuinţe. Cererile de cazare sunt din ce în ce mai multe iar numărul căminelor este tot acelaşi. Cei care reuşesc să obţină un loc în cămin se pot considera cu adevărat norocoşi, mai ales că ei trebuie să plătească maxim 150 de lei pe lună comparativ cu preţul închirierii unui apartament, preţ care poate ajunge şi la 200 de euro de persoană.

În acest an, deficitul de locuri din căminele studenţeşti din ţară este de peste 55.000 de locuri, cu 20.000 de locuri mai mult decât anul trecut şi cu 15.000 mai mult decât estimau uniunile studenţeşti, în timp ce numărul de locuri din cămine a crescut cu doar 3.800. Organizaţiile studenţeşti din România susţin că lipsa de locuri în cămine va duce la înrăutăţirea stării învăţământului şi la corupţie. Este deja bine cunoscut faptul că universitarii reţin aşa-numitele locuri de protocol, adminsitratorii păstrează camere pe care nu le reportează la redistribuiri şi studenţii care obţin locuri dar nu vor să locuiască în cămin îşi vând locurile cu sume de minim 300 de euro.

A-urile şi Economica, cele mai vânate

Şi municipiul Cluj-Napoca este în această situaţie, numărul de studenţi fiind din ce în ce mai mare iar cel al căminelor rămâne tot acelaşi. Universităţile nu mai fac demult faţă cererilor de cazare. Cea mai mare universitate este „Babeş-Bolyai” care pune la dispoziţia studenţilor 7.000 de locuri în cămine însă anul trecut cererea este de două ori mai mare. Astfel, numai 10% din cei care urmează o facultate la „Babeş-Bolyai” au asigurat un loc în unul dintre căminele universităţii, care sunt situate în complexul „Haşdeu”. Acolo sunt puse la dispoziţia studenţilor 13 cămine ce oferă condiţii de cazare diferite în funcţie de gradul de confort şi a căror preţuri variază în funcţie de numărul de paturi în cameră. Astfel, căminele A1, A2, A3, A4 şi „Economica” sunt cele mai vânate, camerele fiind de tip garsonieră iar un loc costă 150 de lei. În căminul XVII preţul unui loc este de 120 de lei iar în căminul XIV, 100 de lei, ambele având camere de câte două persoane. Căminele I, II, III, IV, V, VI şi XVI dispun de camere cu câte cinci paturi şi un loc costă 80 de lei. Conform purtătoarei de cuvânt a universităţii, Cristina Nistor, preţurile nu s-au mai schimbat de doi ani.

Maxim 150 de lei lunar

Şi la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca sunt prea puţine locuri în cămine astfel încât doar 4.200 de studenţi din 10.800 pot obţine un loc. Universitatea dispune de şapte cămine în alte două mari complexuri studenţeşti, Mărăşti şi Observator. Astfel, studenţii pot fi repartizaţi în căminele 1F şi 2B din Mărăşti sau în căminele 2, 3, 4, 5 sau 7 din Observator iar preţul pe lună este de 100 de lei pentru cei care sunt la buget şi 120 de lei pentru studenţii care studiază în regim cu taxă. De asemenea, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca dispune de patru cămine cu un total de 1047 de locuri: căminul Agronomia de pe strada Moţilor, şi căminele VIII, XII şi XV din complexul Haşdeu. Taxele la acest cămin sunt stabilite în funcţie de norma sanitară după cum urmează: un loc într-o cameră de două persoane costă 150 de lei pe lună, în cea de trei persoane, 140 de lei, într-o cameră cu patru paturi, 120 de lei iar în cea cu cinci paturi, 100 de lei.

Subvenţii de cazare pentru chiriaşi

Deficitul de 55.000 locuri din căminele studenţeşti se încearcă a fi soluţionat după ce Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România a depus o cerere de eliminare a criteriilor sociale din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României 73/2004 privind alocarea subvenţiei individuale de cazare. Subvenţia individuală de cazare reprezintă suma de bani acordată acelor studenţi care locuiesc în alte spaţii decât căminele universităţilor, nu au domiciliul în centrul universitar respectiv, nu au primit sau nu au solicitat loc de cazare sau provin din familii cu venituri brute lunare, pe membru de familie, care nu depăşesc salariul minim brut pe economie. Prin eliminarea criteriului social privind veniturile familiei, toţi studenţii fără loc în cămin vor putea cere universităţilor alocarea lunară a subvenţiei individuale de cazare. Astfel ei îşi vor putea acoperi, cel puţin parţial, din fondurile publice, costurile închirierii private a unui spaţiu de locuit.

„Educaţia, «cioara vopsită» a clasei politice”

Totodată, ANOSR a solicitat Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în cursul unei întâlniri de la începutul lunii cu reprezentanţii acestuia, stabilirea unui plan clar de investiţii în construirea şi reconsolidarea de noi cămine studenţeşti. ANOSR a mai solicitat, printre altele, demararea procedurilor pentru construirea de minim 30 de cămine noi. „Am demonstrat prin această soluţie că problemele studenţilor se rezolvă cu profesionalism şi verticalitate şi nu prin jocuri de imagine sau trocuri electorale. Consider că tot acest spectacol al «uniunilor studenţeşti» este cel puţin degradant pentru ceea ce înseamnă mişcare studenţească. ANOSR nu se aliază cu astfel de mişcări politice, cu doar două luni înainte de alegeri, în care educaţia a devenit din prioritate naţională, „cioara vopsită" a clasei politice", a declarat Cezar Haj, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România.

Căminele private, o altă soluţie

De asemenea, pentru cei care nu au reuşit să obţină un loc într-unul dintre aceste cămine de stat, există varianta căminelor particulare. Unul dintre acestea este situat în Gheorgheni, pe strada Bistriţei, în incinta Liceului de Transporturi. Până acum câţiva ani, căminul era administrat de acest liceu dar pentru că statul nu a mai investit în el, acesta a fost închiriat de un antreprenor privat, respectiv Gheorghe Nova, patron al firmei SC Vanirom SRL. Camerele din acest cămin sunt doar pentru patru persoane şi un loc costă 260 de lei. Un alt cămin particular este cel din cartierul Mărăşti, de pe strada Cojocnei şi dispune de camere de două persoane. Căminul este administrat de către firma IFCAR Cluj şi un loc costă 380 de lei.

Căminele studenţeşti, luate la control

La sfârşitul lunii septembrie şi începutul lunii octombrie căminele studenţeşti din Cluj-Napoca şi cantinele acestora au fost controlate de către inspectorii Oficiului pentru Protecţia Consumatorului. Astfel, la căminul Academiei de Muzică au fost găsite câteva probleme, pardoselile din camere fiind foarte uzate, saltelele nu erau prevăzute cu huse de protecţie iar băile nu erau dotate corespunzător. Şi la controlul efectuat la căminul Institutului Teologic Protestant s-au întâmpinat probleme, unde s-au găsit 40 de kilograme de produse alimentare expirate, acestea fiind confiscate de către agenţii oficiului.

Andreea Mitrică

3 COMENTARII

  1. Asta se intampla nu numai aici in Cluj ci peste tot.
    Mai sunt faze de genu ca stau 4 in camera si platesc pt al 5lea.Un loc ramane liber ca sa fie mai „goala” camera.
    In felul asta educatia se duce naibii.Plus ca criteriile de cazare sunt haotice,petreceri intruna iar cei care fac probleme nu sunt dati afara.
    Pe langa toate acestea straini au prioritate in fata romanilor…

  2. Vreau si eu sa stiu numele la caminele alea private, un numar de telefon ceva mai specific sa pot si eu vorbi cu cineva de la un camin din acesta privat.

  3. mercurius , tu nu ai fost la niciuna dintre petrecerile alea ?:) nu inteleg de ce se comenteaza atat.tuturor le place viata de camin, toti fac probleme … deci…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.