Primăria Cluj-Napoca s-a ales cu procese pe bandă rulantă și găuri babane în bugetul local, după ce în anul 2014 a fost aprobat Planul Urbanistic General al municipiului. În perioada 2015 – 2021 au fost înregistrate pe rolul instanțelor clujene un număr total de 188 de litigii având ca obiect anularea parțială sau modificarea reglementărilor urbanistice aprobate prin PUG-ul din 2014. Dintre acestea au fost soluționate definitiv un număr de 147 de litigii, în 57 de litigii fiind pronunțate soluții favorabile reclamanților, iar în 90 de litigii soluții favorabile autorității publice locale.

Situația litigiilor având ca obiect Planul Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca aprobat prin HCL nr. 493/22 decembrie 2014 este una dezastruoasă. Oamenii se luptă cu municipalitatea pentru a-și recâștiga drepturile. Există cazuri în care realitatea din teren nu corespunde cu cea din însemnările Direcției de Urbanism și cazuri în care obsesia lui Emil Boc pentru spațiile verzi i-a lăsat pe mai mulți proprietari de terenuri în imposibilitatea de a construi un imobil pe terenurile lor. 

PUG-ul, anulat în parte pentru că încalcă grav Constituția

În anul 2019, celebrul PUG a fost anulat în parte de Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj, pe motiv că încălcă grav dreptul constituțional care apără proprietatea. Planul Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca aprobat în anul 2014 a fost trasat după bunul plac al urbaniștilor și al primarului Emil Boc. Aceștia au stabilit discreționar care sunt zonele verzi ale orașului și le-au suprapus peste terenuri private. Oamenii și-au dat seama că odată ce terenurile le-au fost încadrate în așa numitele zone verzi nu mai pot construi nimic în afară de parcuri sau zone de agrement, cu toate că înainte ca PUG-ul din 2014 să fie aprobat în acea zonă se puteau construi imobile. S-a ajuns în această situație pentru că Primăria Cluj-Napoca era obligată să amenajeze un număr de metri pătrați de spații verzi în „orașul de cinci stele”. Cum nu mai era loc de blocurile răsărite ca ciupercile după ploaie a apelat la o idee inedită: s-a pus stăpână pe terenurile clujenilor pe care plănuia să amenajeze parcuri și locuri de joacă. Magistrații clujeni au decis că aceste limitări drastice contravin Constituției României, care garantează dreptul la proprietate.

Primăria Cluj-Napoca ar fi trebuit să exproprieze parcele de terenuri care se doreau a fi zone verzi, la justa valoare, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Prin urmare, hotărârea Consiliului Local al municipiului Cluj Napoca, prin care s-a adoptat noul Plan de Urbanism General a fost anulată în parte în anul 2019. De atunci toți clujenii care s-au trezit că terenurile le-au fost incluse în mod abuziv în zona de spații verzi au cerut despăgubiri municipalității, la valoare pieței sau au anulat PUG-ul în ceea ce privește proprietățile lor, cu șanse de 100 la sută de câștig. 

Absurditățile PUG-ului continuă 

Situația cartierului Sopor este una bine cunoscută publicului, proprietarii terenurilor din zonă luptându-se de ani de zile pentru a-și recâștiga drepturile. PUG-ul aprobat în 2014 a ajuns să sufere modificări extreme în zona Sopor, odată cu stabilirea unui nou PUZ de care se ocupă Primăria Cluj-Napoca. Locatarii stabiliți în Sopor vor ca în cartierul lor să fie zonă de case, așa cum s-a discutat încă din capul locului. Cu toate acestea, se pare că zona va fi împânzită de blocuri și spații verzi. Primarul Emil Boc i-a asigurat pe cetățenii stabiliți în Sopor că, atâta vreme cât acesta se va afla la conducerea primăriei, PUG-ul va fi respectat, declarând că „vă asigur că atâta vreme cât noi vom vom fi la această masă, primar și consiliu local, și acest PUG va fi în vigoare”. Potrivit PUG-lui în vigoare, zona permite edificarea unor locuințe individuale, însă acolo unde vrea Boc, planurile se schimbă. 

Boc a cerut unei firme să facă drum de acces care duce într-o râpă

Terenul pe care se află fosta bază sportivă Clujana a fost încadrat în zonă verde odată cu aprobarea PUG-ului, iar acest lucru a dus la imposibilitatea renovării clădirilor existente pe acel teren şi a realizării oricărei investiţii de către firma Sport Complex Transilvania, proprietara fostei baze sportive. Primăria a obligat firma Sport Complex Transilvania să facă un drum de acces peste alt drum de acces şi peste nişte locuri de parcare, însă drumul de acces pe care îl cerea Primăria se termina într-o râpă. 

PUG-ul – pentru unii mumă, pentru alții ciumă

PUG-ul a adus nemulțumiri în nenumărate cazuri, însă există și excepții, când modificările au fost făcute cu dedicație. Investitorul unui proiect imobiliar din cartierul Gheorgheni a reuşit să primească o autorizaţie de construcţie ce prevede un imobil de patru etaje, când chiar în vecinătate, noul PUG permite doar construirea unor locuinţe cu regim redus de înălţime, într-o zonă de case. În regulamentul local de urbanism al noului PUG se arată că o parte din strada Bistriţei a fost încadrată în zona RrM2 cu regim maxim de înălţime de 16 m, şi nu în zona Liu, care se află imediata vecinătate cu un regim maxim de înălţime de 12 m. Prin această delimitare forţată, se vede clar şi din planşa noului PUG că s-a vrut ca doar o mică parte de pe strada Bistriţei să beneficieze de un regim mai permisiv de construire.

Este vorba despre cele trei parcele aflate la numerele 57-59-61 care sunt favorizate în noul PUG. Iniţial, în această zonă au existat trei case mici, însă, după patru luni de la intrarea în vigoare a noului PUG, Gamoni SRL a primit autorizaţia de demolare a celor trei case, iar în august 2016 a primit şi autorizaţia de construire pentru un imobil de S+P+3E+4R (subsol+parter+trei etaje+etaj retras). În speţă, delimitarea bruscă a zonei RrM2, de Liu, este o şmecherie urbanistică, încadrarea acordându-se preferenţial pentru cele trei parcele pe care se construieşte acum imobilul de patru etaje.

Dezastrul urbanistic din „orașul de cinci stele” este bine cunoscut clujenilor și va fi nevoie de mulți ani pentru a „tempera” situația. Timp în care procesele se vor înghesui pe rolul instanțelor de judecată, iar banii din bugetul public local se vor scurge pentru a plăti inconștiența și nepăsarea cu care s-a acționat atunci când a fost realizat și aprobat PUG-ul. Mai mult, în ciuda problemelor iscate actualizarea PUG-ului a fost pusă pe pauză, contractul fiind reziliat de către Primăria Cluj-Napoca. 

„Este o actualizare a PUG-ului, nu este unul nou. PUG-ul vechi este absolut funcționar, dar actualizarea acestuia cred că va mai dura. Firma care a câștigat licitația nu a depus documentele necesare și cred că, cel mai probabil, vom rezilia acest contract, astfel încât să putem face o nouă licitație”,a declarat viceprimarul Dan Tarcea.

Actualizarea PUG-ului îi costă pe clujeni 1,7 milioane de euro, iar contractul a fost câștigat în 2020 de asocierea Synergetics Corporation (leader de asociere) cu AV Transport Palnning și Panteia B.V. Potrivit contractului, PUG-ul trebuia actualizat în 24 de luni, iar data semnării contractului este 20 noiembrie 2020. Astfel că, doar cu câteva luni înainte de finalizarea proiectului, viceprimarul spune că, de fapt, se gândește la rezilierea contractului. 

3 COMENTARII

  1. PUG-ul e valabil pana in 22 decembrie 2024, deci mai sunt 2 ani si jumatate. Se poate actualiza pana la sfarsitul anului 2024. Primarul nu elaboreaza PUG-ul, ci specialisti in urbanism, iar PUGul e aprobat de consilierii locali, nu de primar.

  2. Asa faceau comunistii prin anii 80,masurau gradinile din a. Muresanu, urma sa le ia sa faca blocuri pentru taranii care urma sa i aduca la oras. Noroc ca a crapat timpitu ca altfel ii pagubea pe multi proprietari vechi din cartier

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here