“Centurile se vor finaliza pana la sfarsitul anului”

Viceprimarul Radu Moisin a acordat un interviu pentru Gazeta de Cluj în care a vorbit despre principalele proiecte ale autorităţilor locale şi despre continuitatea proiectelor pe fonduri europene.

Rep.:  Aţi promis că în 2010 vă ocupaţi mai mult de cartierul Lomb. Aţi reuşit să vă implicaţi mai mult în acest proiect? Cum vedeţi evoluţia celor două mari viitoare cartiere ale Clujului? Se vor termina ele în curând?

Radu Moisin: În  cadrul  Proiectului  Lomb,   în anul  2010,   Primăria municipiului Cluj-Napoca  a contribuit  la  dezvoltarea IMOGEN – centru  de  cercetare  medicală, la  dezvoltarea  CREIC – centru  regional de excelenţă în inovaţie şi  cercetare, la  negocierea   demarării  campusului universitar, la   racordarea  zonei  la  gaze şi  apă şi la   demararea   modernizării  drumului  de acces.
 Implicarea consistentă a Primăriei în proiectul LOMB a marcat în acest an semnarea protocolului cu E-ON Gaz de aducere a reţelelor de gaz la teren.  
 Astfel, în 2009  s-a pregătit dosarul de finanţare a proiectului de cercetare medicală  IMOGEN, un succes de prim rang al lumii medicale clujene, singurul proiect de acest gen finanţat de UE în Cluj-Napoca cu o valoare de 12 milioane de Euro, anunţul oficial al admiterii cererii de finanţare fiind făcut acum câteva zile. După cum ştiţi, Primăria a fost un partener activ prin concesionarea terenului necesar în Cartierul Dealul LOMB, alături de Spitalul Judeţean de Urgenţă în calitate de beneficiar şi dezvoltatorul  de proiecte  IMPACT în calitate de coordonator al întocmirii dosarului de finanţare şi a studiilor de fezabilitate necesare.
 Rămânând în sfera proiectelor cu finanţare UE, lucrăm în prezent în parteneriat cu ADR NV şi  dezvoltatorul IMPACT la pregătirea dosarului de finanţare  de peste   10  milioane şi proiectarea Centrului Regional de Excelenţă în Inovaţie şi Cercetare (CREIC) amplasat tot în cadrul Cartierului Dealul Lomb. Acesta este o componentă esenţială a Polului de Competitivitate a Zonei Metropolitane Cluj-Napoca fiind prins în cadrul  planul  integrat de  dezvoltare urbană – PIDU. Suntem destul de avansaţi şi sperăm ca până la sfârşitul anului să rezolvăm toate chestiunile legate de eligibilitatea acestui dosar pentru depunerea cererii de finanţare.
Dată fiind amploarea şi complexitatea proiectului Dealul Lomb, rezultatele implicării sunt vizibile, dar din păcate nu întotdeauna imediat. Spre exemplu în aceste zile se poartă discuţii pentru atragerea unor investitori străini în realizarea unui campus modern în cadrul Cartierului, având la bază şi protocolul semnat de Primărie, IMPACT, UBB, UTCN şi UMF în aprilie 2008.
Partenerul  Primăriei , IMPACT a început deja lucrările de îmbuntăţiri funciare a peste  250.000 mp teren  necesare (aducerea la nivel a terenului şi drenajele aferente) pentru racordarea şi instalarea reţelelor de gaz în zona care urmează a fi predate Primăriei viabilizată. Suntem conştienţi că aceste lucrări pentru prevenirea alunecărilor de teren sunt esenţiale pentru lucrările de viabilizare, instalare drumuri şi reţele. Terenul prezintă particularităţi geologice în acest sens, iar fără acest tip de lucrări aţi văzut ce s-a întâmplat în Cluj şi comunele clujene în urma ploilor din ultima vreme. Ritmul lucrărilor depinde însă şi de vreme.
 În ceea ce priveşte drumurile de acces din cadrul Cartierului, acestea au proiectele pregătite şi sunt avansate. Din păcate, contestaţiile la licitaţia Primăriei privind programul de lucrări de drumuri, vor întârzia lucrările la execuţia drumului de acces Est dinspre  Valea Chintăului. Drumul de Sud, dinspre strada Odobeşti, este şi el într-un stadiu avansat, speram ca în curând să rezolvăm şi ultimele probleme legate de proprietatea terenului pe traseu.
Partenerul  Primăriei în  acest  proiect, IMPACT, lucrează la primul Plan Urbanistic de Detaliu pentru o zonă de 10 ha din cartier.

Rep.: Cum influenţeză birocraţia proiectele municipalităţii?

R.M.: Din păcate, ne mai lovim şi noi ca instituţie de anumite greutăţi, precum întârzierea depunerii unui proiect European din cauza tergiversării eliberării unui aviz de fostul ministru al Sănătăţii, Bazac, dar, per ansamblu, colaborarea cu majoritatea institutţiilor este una pozitivă şi eficientă.

Rep.: Credeţi că municipalitatea a reuşit să acceseze suficiente fonduri europene sau este loc de mai bine?

R.M.: În ceea ce priveşte aceesarea de fonduri europene pentru reabilitarea liniei de tramvai şi nu numai am încheiat un contract cu compania Relians. Aceasta a depus deja documentaţia de proiectare tehnică şi dosarul de finanţare pentru proiecte vizând modernizarea liniei de tramvai, reabilitarea parcului „Simion Bărnuţiu"(n.r. parcul Central) şi restaurarea clădirii Cazino, care vor putea fi accesate prin Programul Operaţional Regional – Axa 1. Proiectele se află pe ultima sută de metri la stadiul evaluării tehnice. Până la finalul anului sperăm se semnăm contractul şi să putem demara licitaţiile pentru execuţie.
A fost parcurs procesul de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare pentru Zona Metropolitană Cluj – pol de creştere Cluj-Napoca. Planul integrat a fost depus spre avizare la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei în data de 4 decembrie 2009. După avizarea acestui plan, s-au depus proiecte pentru atragerea de fonduri nerambursabile din Programul Operaţional Regional (POR) – Axa 1, despre care vă vorbeam mai înainte.
De asemenea, proiectul „Educaţie la standarde europene în învăţământul preuniversitar din municipiul Cluj-Napoca” – modernizări, extinderi şi dotări la 3 unităţi de învăţământ – Şcoala „Ion Agârbiceanu”, Liceul „Avram Iancu” şi Liceul „Mihai Eminescu” (Programul Operaţional Regional Axa 3.4), a trecut de evaluarea administrativă şi este pe o listă de rezerve, urmând să fie finanţat dacă vor fi suplimentate fondurile pe domeniul major de intervenţie respectiv.
De asemenea, sunt în evaluare trei proiecte vizând zona pădurii Hoia (se solicită aproximativ 6 milioane de lei prin Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi), iar proiectul vizând un „Sistem informatic integrat pentru servicii online oferite în municipiul Cluj-Napoca” a fost declarat câştigător.
De asemenea, se află în implementare două proiecte europene, proiectul privind dezvoltarea industriei ceramice la nivel local „UNIC” (finanţat prin programul URBACT II, în valoare totală de 634.222 euro), respectiv „Let's speak up!for improving our democratic vision” destinat tinerilor cu dizabilităţi de vedere (finanţat prin programul  „Tineret în acţiune”, în valoare totală de 83.200 euro).

Rep.: Proiectele de infrastructură ale municipiului şi celelalte centuri ocolitoare ale oraşului au fost lăsate în urmă. Când vom putea vedea un centru mai pietonal al oraşului Cluj-Napoca?

R.M.: Nu au fost lăsate în urmă, sunt în continuare o prioritate a administraţiei, însă ca întreaga economie românească în această perioadă, au fost afectate şi aceste proiecte. Ritmul de dezvoltare este puţin atenuat, însă ceea ce este extrem de important este că aceste proiecte sunt în continuare în implementare. Centurile se vor finaliza până la sfârşitul anului, iar transformarea centrului istoric în pietonal trebuie corelată cu crearea unor altenative de transport rutier în oraş, deci, de la început a fost evident că va fi un proces de durată.  

Rep.:  Anterior aţi declarat că „tinereţea e un avantaj pe care trebuie să ştii să-l exploatezi.” Aţi reuşit să vă maturizaţi în Primăria municipiului Cluj-Napoca?

R.M.: Procesul de maturizare nu încetează niciodată, fiecare etapă a vieţii însumează un cumul de noi experienţe. Activitatea  de până acum în cadrul administraţiei publice clujene m-a determinat să fiu ferm în toate deciziile luate şi să nu ,,dau înapoi’’ doar pentru că cineva mai în vârstă îmi recomandă o altă opţiune.  

Rep.: Cum va arăta municipiul Cluj-Napoca în 2020?  

R.M.: Cu siguranţă ca o veritabilă Capitală Culturală a Europei. Vom avea un Centru Cultural de nivel internaţional, care să ofere un cadru adecvat desfăşurării unor manifestări culturale la cel mai înalt nivel. Vom avea, fără îndoială artişti de înalt calibru, formaţi în acest cadrul propice dezvoltării culturale.
Un oraş în care să îţi placă să trăieşti să îţi creşti copiii şi să te dezvolţi profesional.  

Rep.: Un proiect important al Primăriei, întreţinerea străzilor a fost anulat de către Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor. Cine este principalul vinovat şi când vom vedea semnarea unui contract pentru întreţinerea străzilor din oraş?

R.M.: Întreţinerea străzilor din oraş continuă prin lucrările pe care le realizează RADP-ul.  

În ceea ce priveşte licitaţia organizată pentru atribuirea acestor lucrări pentru 4 ani, aaceasta a fost anulată deoarece, din nou, Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor i s-au părut prea puţin permisive, deşi am avut 8 ofertanţi calificaţi. Acum două luni am refăcut caietul de sarcini ţinând cont în noua documentaţie de toate observaţiile Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. În urma acestora, a rezultat un caiet de sarcini mai permisiv.
Factorii de evaluare pe care am fost nevoiţi să-i eliminăm din caietul de sarcini s-au referit la Caracteristici privind nivelul calitativ şi tehnic, precum şi la Caracteristici de mediu, care ne-ar fi permis, pe de o parte, un  control strict al calităţii şi, pe de altă parte, un control al nivelului de poluare pe care utilajele cu care se realizează drumurile îl vor produce în Cluj.
Cu toate că am respectat întocmai deciziile CNSC, caietul de sarcini şi licitaţia au fost din nou contestate de către SC Grup Arcons din Bucureşti şi Euroform Consulting din Bucureşti şi de către SC Construct Perom din Bistriţa şi Tehnologica Radion din Bucureşti.
CNSC a admis doar contestaţiile Grup Arcons şi Euroform Consulting, respingând celelalte contestaţii. Practic, CNSC a considerat că ceea ce am cerut noi prin caietul de sarcini în materie de condiţii tehnice şi economice a fost din nou prea restrictiv. În viziunea CNSC să doreşti pentru oraşul tău un contract cu condiţii tehnice şi calitative superioare este prea restrictiv.
Doresc să vă anunţ că doresc să subliniez faptul că, din punct de vedere legal şi documentaţia veche era perfect valabilă, conform CNSC, singurele modificări pe care acest organism ni le-a cerut s-au referit la relaxarea condiţiilor de participare.
De altfel, am contestat decizia CNSC la Curtea de Apel Cluj.

Rep.: În Primărie au avut loc disponibilizări. Cum au fost acestea văzute în interiorul Primăriei şi care sunt efectele pe care le au faţă de cetăţeni?
R.M.: În oraşul Cluj-Napoca nu au avut loc disponibilizări. Primăria Cluj-Napoca este singura instituţie de calibru având un număr de angajaţi mult sub limita ordonanţei guvernului 63/2010. Tocmai am trimis ultimele documente în acest sens la Prefectură şi la Agenţia Naţională a Funcţionarului Public. Ca să vă dau un exemplu cu cifre rotunjite, noi am avea dreptul la 1.100 de angajaşi incluzând poliţia comunitară şi direcţia persoanelor şi în momentul de faţă noi avem mai puţin de 800. La o populaţie mult mai mică ca a municipiului Cluj-Napoca, primăria Craiova are 3.000 de angajaţi. Iată o diferenţă de 4 ori în ceea ce priveşte numărul angajaţilor, dar o populaţie de două ori mai mare. Deci practic clujenii au de 8 ori mai puţin angajaţi în primărie decât municipiul Craiova. Şi în Timişoara este o situaţie similară, 1.500, la Braşov-1.500, la Primăria Sectorului 1 doar 1.000 sunt la Poliţia Comunitară, unde în Cluj-Napoca sunt doar 200. În primăria Cluj-Napoca nu a fost concediat nimeni, pentru că au fost multe persoane care au demisionat şi s-au pensionat. La Poliţia Comunitară am redimensionat un compartiment şi au plecat cinci oameni.

Rep.: Totuşi dacă ar avea primăria 3.000 de angajaţi, nu credeţi că ar face un mai mare serviciu cetăţeanului sau nu ar putea depune mai multe proiecte?

R.M.: Nu, din punctul meu de vedere personalul care există în momentul de faţă cu excepţia poliţiei Comunitare este bine dimensionat. Spun cu excepţia poliţiei comunitare pentru că noi nu am vrut să facem angajări masive în acest domeniu pentru că am aşteptat apariţia legii poliţiei locale pentru că oricât de mulţi poliţişti comunitari ai avea, în actualul cadru legislativ prea multe competenţe nu poţi avea pentru a veni în sprijinul cetăţenilor. De aceea odată cu apariţia legii poliţiei locale această instituţie se poate dezvolta, dar nu neapărat prin noi angajări, ci putem merge pe ideea detaşărilor de la poliţia română pentru că acolo avem deja oameni gata formaţi şi care pot să opereze foarte bine în colaborare cu angajaţii primăriei. Deja există patrule mixte din acest punct de vedere. În ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, avem un compartiment format în momentul de faţă din 5 persoane care lucrează doar pe acest segment. Ei au doar munca directă în acest domeniu pentru că există foarte multe compartimente din Primărie implicate în această direcţie: toată Direcţia Tehnică lucrează în acest sens, la fel şi Direcţia Economică, la fel şi serviciul juridic contencios, direcţia patrimoniu a municipiului. Numărul angajaţilor care lucrează pe fonduri europene este mult mai mare decât cei care lucrează exclusiv la acel compartiment. Aproape toate compartimentele primăriei au atribuţii directe sau indirecte legate de fonduri europene. La patrimoniul municipiului trebuie să fie foarte clară situaţia cu proprietatea, inclusiv cartea funciară. La Direcţia Tehnică trebuie să avem toate datele tehnice legate de problema respectivă, direcţia economică are un rol extraordinar de important după aprobarea proiectelor majore în ceea ce priveşte decontarea plăţilor, efectuarea acestora pentru că regulile europene sunt foarte stricte. Iar serviciul juridic analizează şi avizează orice demers în acest sens.

Rep.: Având în vedere că toate serviciile primăriei municipiului Cluj-Napoca lucrează în momentul de faţă la fonduri europene vom mai avea proiecte depuse în 2010?
R.M.: Da, săptămâna viitoare vom depune proiectul legat de implementarea sistemului de bike-sharing, iar la sfârşitul lunii august, cel târziu începutul lunii septembrie, vom depune proiectul pentru modernizarea transportului în comun în municipiul Cluj-Napoca şi într-o serie de 5 comune limitrofe acestuia. De asemenea lucrăm şi suntem în linie dreaptă pentru finalizarea proiectului de locuinţe sociale pe strada Iuliu Coroianu şi pe strada Albac. Pe strada Albac sperăm că cel târziu în luna octombrie vom putea depune documentaţia. De asemenea, ne-am angajat să depunem documentaţia pentru Centru Economic de Înaltă Cercetare şi Inovaţie prevăzut în cartierul Lomb. Cu siguranţă vom mai avea alte proiecte depuse până la sfârşitul anului. A fost aprobat proiectul pentru dezvoltarea sistemului informatic prin facilitarea accesului cetăţenilor la informaţii, un proiect de 6,5 milioane de lei. În ceea ce priveşte alte proiecte care sperăm să fie aprobate cel târziu în luna august, ne referim la proiectele pentru modernizarea liniei de tramvai şi parcul central. Acestea trebuie să treacă de ultima verificare, iar în luna septembrie ca şi termen optimist, luna octombrie ca şi termen pesimist, sperăm să semnăm contractul pentru cele două proiecte legate de modernizarea liniei de tramvai. A trebuit să împărţim proiectul în mai multe părţi pentru că depăşeam suma maximă pentru un proiect. Suntem în evaluare cu un proiect pentru dezvoltarea resurselor umane şi implicarea în comunitate şi simularea angajării a unor categorii sociale defavorizate. Acest proiect este în evaluare la ministerul Muncii şi la autoritatea de management, programul operaţional sectorial pentru resurse umane. Aşteptăm răspunsul în acest sens. Mai sunt depuse şi proiecte pentru modernizarea a trei şcoli din municipiu şi a spitalului municipal Clujana, unde datorită unor avize care au lipsit la vremea respectivă de la instituţia sanitară aceste planuri sunt pe lista de rezervă. Cu o finanţare suplimentară vor putea deveni şi ele finanţabile.

Tiberiu Hrihorciuc