Cercetătorii de la Centrul de Studierea Populaţiei din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, în parteneriat cu Registreringssentral for Historiske Data – Universitetet i Tromsø (Centrul Norvegian de Date Istorice – Universitatea din Tromsø, Norvegia) derulează în prezent un proiect de construire a primei baze de date istorice a populaţiei Transilvaniei. Proiectul este finanţat cu suma de 650.000 euro în cadrul EEA Grants.
Obiectivul principal al proiectului, demarat la 1 iulie 2014, este construirea primei baze de date istorice a populaţiei Transilvaniei, pentru o perioadă cuprinsă între 1850 şi 1914, de la primul recensământ modern până la limita permisă de legea românească pentru cercetarea datelor cu caracter personal. Această activitate este realizată după cele mai recente principii metodologice în domeniu, în scopul conectării cu bazele de date similare deja existente în Europa şi America de Nord. Datorită limitărilor cronologice şi financiare, precum şi stării surselor, proiectul îşi propune să acopere 5-10% din populaţia Transilvaniei în perioada cercetată, adică circa 5.400.000 naşteri.
Cum vor fi folosite datele
Printre beneficiile proiectului se numără crearea unei baze de date care să permită efectuarea de analize mult mai ample şi mai complexe decât cele din prezent, reconsiderarea rolului informaţiei istorice privind populaţia şi a perspectivelor socio-economice deschise de cunoaşterea în domeniu, conectarea cercetărilor de populaţie din România la efortul actual de reconstrucţie a populaţiei Europei.
În cele cinci luni de la lansare, cercetătorii clujeni au desfăşurat o activitate susţinută care a presupus, printre altele, delimitarea ariilor geografice incluse în baza de date, întocmirea catalogului surselor, fotografierea unei părți însemnate a acestora (aproape 50.000 de imagini), construirea structurii bazei de date. Până în acest moment, în baza de date au fost deja efectuate circa 3000 de înregistrări, cuprinzînd peste 10000 de indivizi.
Baza de date este realizată cu după cele mai recente principii metodologice în domeniu şi va fi integral compatibilă cu ultimele versiuni Intermediate Data Strcuture (IDS), permiţând astfel racordarea sa la bazele de date similare deja existente în Europa şi America de Nord. Coordonatorul proiectului, prorectorul Universităţii Babeş Bolyai Ioan Bolovan, a declarat că acesta este primul proiect de acest gen din România şi din Europa centrală, pentru că sunt ţări cu o tradiţie statistică mai amplă din jurul României care nu au un astfel de instrument.
Munca în echipă, cuvânt de lege
„Lucrurile mari, durabile, se fac în echipă. În lumea de astăzi, cine nu înţelege acest lucru nu înţelege evoluţia istoriei.
Domnul Rotariu de la Facultatea de Sociologie este cel care a iniţiat traducerea în limba română şi publicarea recensămintelor realizate pe teritoriul Transilvaniei în epoca modernă şi contemporană, acesta fiind un prim pas la baza acestui proiect. A fost un prim pas necesar pentru că foarte mulţi au avut la îndemână aceste instrumente publicat în fiecare an. Urmează ca acestea să fie integrate într-un sistem unitar, dar aceasta este o problemă de timp.
Am văzut cum funcţionează baza de date a populaţiei Olandei, şi am rămas impresionaţi. A fost un nou impuls pentru a ne mobiliza, şi pentru a încerca să facem ceva în linia aceasta.
În 2008 am depus un proiect spre finanţare, dar a fost respins pentru că evaluatorii nu au înţeles prea bine ce am vrut să facem. În 2011, acelaşi Consiliu Naţional al Cercetării Ştiinţifice de la Ministerul Învăţământului a acceptat să includă iniţiativa noastră într-un proiect european, alături de alte 15 ţări europene. Printre obiectivele acestui proiect european se numără redactarea unui program european care să uniformizeze bazele de date din aceste ţări şi sprijinirea ţărilor care nu au aşa ceva să construiască un asemenea proiect.
Fondurile norvegiene au concretizat proiectul
Oportunitatea a venit în 2013, când fondurile norvegiene, oferite de Guvernele Norvegiei, Islandei şi Irlandei, au fost disponibile pentru proiecte majore în această parte a Europei. Am lucrat până acum cu membri ai centrului de Studiere a Populaţiei şi alţi colaboratori, de la Institutul de Istorie George Bariţiu, de la Arhivele Naţionale şi de la multe alte instituţii.
Dacă în 2009 ar fi mers proiectul spre finanţare, astăzi am fi prezentat un eşantion şi am fi anunţat lărgirea cercetării. Suntem primii din ţările din jurul nostru, sperăm ca finalizarea proiectului în viitorii cinci ani să atragă alte finanţări”, a declarat prorectorul Bolovan.
Directorul Centrului pentru Studierea Populaţiei, prof. Dr. Traian Rotariu, a vorbit şi despre istoria institutului care coordonează întregul proiect. „Înfiinţarea acestui centru, care are deja 12 ani, a mers exact pe această idee: de a ne întâlni mai mulţi colegii din domeniile umaniste, de a produce lucrări ştiinţifice de valoare, dar mai ales de a produce o informaţie care nu există, sau care este inaccesibilă pentru foarte multă lume. Am început cu publicarea acelor recensăminte. Ne-a luat 15 ani, pentru că am fost o echipă foarte mică. Exact când am terminat, ultimul proiect era să transpunem datele în forma electronică. Aici s-a blocat finanţarea. Cineva va realiza şi chestiunea asta.
Program interdisciplinar
Centrul a avut un număr mic de angajaţi cercetători, mai mulţi cercetători colaboratori, iar acest proiect vine să propulseze centrul nostru în prim-planul cercetării la Universitatea Babeş-Bolyai, care ne dă posibilitatea să lucrăm la acest proiect. Colaborarea între demografi sociologi şi istorici a fost foarte bună, am dorit mereu să colaborăm cu colegi de la alte discipline, poate îi convingem să vină alături de noi”, a subliniat Traian Rotariu.
Cercetătorii Luminiţa Dumănescu şi Vlad Popovici au prezentat atât modul de lucru al echipei cu care colaborează, cât şi toate eforturile depuse de aceşti oameni pentru un proiect de o asemenea anvergură. „În acest moment, decembrie 2014, avem şi baza de date, avem deja 4125 de intrări colective şi 15.842 de persoane înregistrate. Dincolo de aceste cifre brute, au loc verificări succesive şi din luna mai, anul viitor, colega noastră Mihaela Hărăguş va începe procesul de standardizare. S-a lucrat la baza de date toată vara, în 3 noiembrie a început introducerea datelor”, a precizat Luminiţa Dumănescu.
Tot aceasta a mulţumit celor 20 de voluntari, în mare parte de la Facultatea de Istorie şi de la cea de Studii Europene, care muncesc alături de angajaţii Centrului pentru introducerea registrelor de stare civilă în bazele de date care trebuie în mod constant să crească.
Arhivele Naţionale nu-şi pierd obiectul muncii
Instituţia Arhivelor Naţionale va sprijini acest demers. Proiectul nu este o simplă cercetare individuală, pe care orice cercetător are dreptul să o facă gratuit. Totodată, acesta nu este destinat producerii de reconstituiri genealogice, astfel că nu are niciun obiectiv care ar putea intra în „competiţie” cu activităţile instituţiei.
De aceea, fiind vorba şi despre copiere de date, şi ajutor necesar din partea personalului arhivelor, a fost nevoie de semnarea unui protocol între această instituţie şi Centrul pentru Studierea Populaţiei.
