Chiar daca are un nou preşedinte
Egiptul este la un pas de dictatura militara
Egiptul a fost unul din epicentrele Primaverii Arabe, prin care dictatorii din nordul Africii şi Orientul Mijlociu au fost indepartaţi de mişcarile populare. Cu toate acestea, Armata, care a preluat puterea pana la organizarea unor scrutine valide, refuza sa predea fraiele statului şi nu a validat inca in funcţie pe invingatorul cursei prezidenţiale, Mohammed Morsi, din partea Fraţilor Musulmani.
Comisia Electorala Centrala a Egiptului a anunţat rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, desfaşurate in perioada 16-17 iunie. Rata de participare la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale egiptene din 16 şi 17 iunie a fost de 51%, potrivit lui Soltan, in creştere faţa de primul tur din 23 şi 24 mai, cand a fost de 46%. Şef al statului a fost proclamat candidatul din partea Fraţilor Musulmani, Mohammed Morsi. La o diferenţa minima – 51,7% contra 48,3% – acesta l-a devansat pe fostul premier, generalul Ahmed Shafiq, susţinut de armata. De altfel, acest lucru nu a anulat tensiunile din ţara.
Islamiştii sunt indignaţi de faptul ca structura care conduce de fapt Egiptul, Consiliul Suprem al Forţelor Armate i-a retras din timp viitorului preşedinte o serie de imputerniciri şi a dizolvat parlamentul. Astfel, Mursi risca sa devina preşedinte doar cu numele, neavand parghii reale ale puterii. Fraţii Musulmani din Egipt au revendicat victoria candidatului lor Mohammed Morsi la primele alegeri prezidenţiale organizate in ţara dupa indepartarea lui Hosni Mubarak, dar tabara candidatului Ahmad Shafiq contesta aceasta victorie.
Primul preşedinte ales de popor
„Doctorul Mohammad Morsi este primul preşedinte al republicii ales de popor”, afirma pe contul sau de Twitter Partidul Libertaţii şi Justiţiei (PLJ), ramura politica a Fraţilor Musulmani, prezidat de Morsi. Morsi s-a exprimat la scurt timp intr-o conferinţa de presa pentru a le mulţumi celor care au votat pentru el. El a promis sa lucreze „mana in mana cu egiptenii pentru un viitor mai bun, pentru libertate, democraţie şi pace”. El a promis, de asemenea, „sa fie in slujba tuturor egiptenilor”, indiferent de orientarea lor politica sau religioasa. „Nu intenţionam sa recurgem la reglari de conturi”, a afirmat el.
Directorul sau de campanie, Ahmad Abdelati, a declarat la aceeaşi conferinţa de presa ca Morsi a obţinut 52,2 la suta din voturi faţa de 47,5 la suta cat a caştigat rivalul sau, Ahmad Shafiq, o fosta figura a regimului Mubarak, dupa numararea buletinelor din 98 la suta din secţii de votare şi ţinand cont de votul exprimat de egiptenii din strainatate. Morsi a obţinut 13 milioane de voturi faţa de 12 milioane inregistrate de rivalul sau.
Mii de egipteni reuniţi in piaţa Tahrir din centrul Cairo şi-au manifestat zgomotos bucuria, duminica, la anunţul victoriei candidatului Fraţilor Musulmani, Mohamed Morsi. Manifestanţii reuniţi in aceasta piaţa, care a fost epicentrul revoltei in urma careia preşedintele Hosni Mubarak a fost inlaturat de la putere la inceputul lui 2011, scandau "Allah este cel mai mare" şi arborau drapele şi portrete ale candidatului islamist.
Shafiq ţine cu dinţii de putere
Tabara lui Shafiq a contestat insa victoria revendicata de Fraţii Musulmani. „O respingem total”, a declarat un oficial din echipa de campanie a acestuia, Mahmoud Barakeh. „Suntem miraţi de acest comportament bizar care denatureaza rezultatul alegerilor”, a adaugat el, afirmand ca echipa de campanie a lui Shafiq dispune de date care il plaseaza pe primul loc pe candidatul sau.
La scurt timp dupa inchiderea secţiilor de votare, junta aflata la conducerea ţarii şi-a atribuit vaste prerogative, intre care puterea legislativa.
Daca victoria sa va fi confirmata, Morsi va avea o marja de manevra redusa in faţa militarilor pana la alegerea unei noi Adunari a Poporului in locul celei dizolvate sambata. Acest scrutin ar putea avea loc inainte de redactarea unei noi Constituţii de catre o comisie ad-hoc şi adoptarea sa prin referendum.
In cursul zilei de duminica, ministrul egiptean de Interne a avertizat ca nu va tolera niciun atac impotriva autoritaţilor dupa anunţarea, duminica, a rezultatelor celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Egipt, relateaza CNN. „Ministrul Mohamed Ibrahim le-a dat ordin forţelor de poliţie sa traga şi sa ucida pe oricine incearca sa atace secţiile de poliţie dupa anunţarea rezultatelor”, a declarat purtatorul de cuvant al ministerului, generalul Marwan Mustapha. „Masuri de securitate sporite au fost luate pe strazile din apropierea pieţei Tahrir pentru a proteja cladirile guvernamentale”, a afirmat el.
Cu toate aceste precauţii, dupa alegeri, faimoasa Piata Tahrir din Cairo a fost din nou scena unui protest la adresa regimului care conduce ţara. De aceasta data, egiptenii au ocupat centrul Capitalei in semn de protest faţa de nerecunoaşterea rezultatului alegerilor prezidenţiale. Scrutinul a fost caştigat, teoretic, de candidatul extremiştilor islamişti, dar consiliul militar aflat la putere nu a oficializat alegerea egiptenilor. Oamenii au ieşit in strada la apelul formaţiunii Fraţii Musulmani, care a ameninţat puterea cu o „confruntare cu poporul” in cazul in care candidatul lor nu este recunoscut ca invingator al prezidenţialelor.
Tahrir fierbe din nou
Zeci de mii de activişti ai Fraţilor Musulmani refuza sa paraseasca renumita piaţa Tahrir din Cairo şi cer demisia generalilor care, potrivit protestatarilor, le-au furat roadele revoluţiei, ignora voinţa poporului şi vor sa pastreze bazele vechiului regim. Nu departe, in cartierul Nasr City, s-a reunit un grup la fel de impunator, in susţinerea generalului Shafiq. Aceşti oameni se pronunţa impotriva Fraţilor Musulmani şi pentru un stat laic, neavand pretenţii faţa de membrii CSFA, care au facut cariera pe vremea fostului preşedinte Hosni Moubarak şi care pledeaza impotriva implementarii normelor Sharia. Egiptul s-a pomenit scindat in doua, lucru confirmat şi de ultimele alegeri prezidenţiale, constata cotidianul rus Kommersant.
Consiliul Suprem al Forţelor Armate (CSFA), aflat la putere in Egipt, a criticat anunţarea unor rezultate neoficiale in urma alegerilor prezidenţiale şi a anunţat vineri, intr-un comunicat, ca va acţiona cu „fermitate” impotriva oricarei atingeri la adresa intereselor publice şi private.
In opinia CSFA, aceste rezultate neoficiale au produs tensiuni de strada, dupa ce candidatul Fraţilor Musulmani Mohamed Morsi şi fostul premier al lui Hosni Mubarak Ahmed Shafiq şi-au proclamat fiecare in parte victoria, inaintea anunţului oficial al Comisiei Electorale.
Egiptul este condus acum de Armata care se afla la putere dupa rasturnarea fostului regim, in februarie 2011. Populaţia contesta masiv prezenţa militarilor in fruntea ţarii, dar Armata susţine ca va preda puterea in momentul in care va exista un nou parlament in baza unei noi constituţii.
Fostul parlament, dominat de islamişti, a fost dizolvat, recent, printr-o hotarare a Curţii Constituţionale, care a susţinut ca legea electorala conţinea erori judiciare.
In aceasta situaţie, lucrurile ar putea evolua conform scenariului algerian, arata Kommersant. In decembrie 1991, dupa victoria islamiştilor in primul tur al alegerilor parlamentare din Algeria, militarii au anulat rezultatele votului, impunandu-şi controlul asupra ţarii, dupa care radicalii musulmani au dus timp de 11 ani un adevarat razboi impotriva guvernului, ale carui victime au devenit intre 150 şi 200 de mii de oameni. Cu toate acestea, puterea laica a supravieţuit in Algeria, iar in timpul alegerilor parlamentare din mai islamiştii au suferit o infrangere zdrobitoare, aminteşte ziarul rus.
Diana Gabor
Despre Fraţia Musulmana
Fraţia Musulmana este o mişcare islamista, cea mai veche organizaţie politica musulmana infiinţata in anii '20 ai secolului trecut şi a luptat, iniţial, impotriva Imperiului britanic care ocupa Egiptul. S-a pronunţat, in mai multe randuri, pentru reluarea luptei impotriva Israelului, de aceea venirea la putere a acestei organizaţii provoaca nelinişte in lumea occidentala. Deviza mişcarii este: „Allah este adevarul suprem; Profetul este conducatorul nostru; Coranul este legea noastra; Lupta este drumul nostru”. Mişcarea s-a extins, cu anii, in toata lumea araba. Este bine vazuta in randul musulmanilor pentru ca se implica in activitaţi caritabile.
In 1954, impotriva preşedintelui egiptean Gamal Abdel Nasser a existat o tentativa de asasinat care a fost atribuita Fraţiei Musulmane, organizaţia fiind interzisa in Egipt. Astfel, mişcarea intra in clandestinitate, dar, dupa caderea regimului Mubarak a ieşit din noua la rampa şi şi-a desemnat candidaţi in alegeri – de obicei propunea candidaţi independenţi.
