Chirurg clujean acuzat că merge la muncă să bea cafele! Într-un an nu a făcut nicio operație

În România, salariul unui chirurg este de peste 10.000 lei/lună. Directorul singurului spital din Găești, un orășel din sudul țării cu aproximativ 13.000 de locuitori, o acuză pe Anca Baculea Stamate, chirurg clujean, că din 2021, anul în care s-a angajat la spitalul din Găești, nu a efectuat nicio singură operație. Ea motivează că acest lucru s-a întâmplat din cauza unui accident casnic în urma căruia s-a rănit la un deget, iar acest lucru a împiedicat-o să manevreze bisturiul. Anterior, ea a ocupat funcția de șef al Agenției Naționale de Transplant, dar a fost concediată din funcția respectivă după ce a încercat să dezvăluie corupția din sistemul românesc de transplant de organe.

Laurențiu Belușică, managerul spitalului din localitatea Găești o acuză pe Anca Baculea, angajată pe un post de chirurg, că își ia salariul fără să muncească conform fișei de post. În iunie 2021, medicul clujean s-a transferat de la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Prof. Dr. O. Fodor Cluj-Napoca la Spitalul Găești. În luna următoare ea spune că a suferit la mână un accident casnic în urma căruia nu a mai putut opera. A intrat în concediu medical și, la solicitarea managerului Laurențiu Belușică, a fost detașată în Secția COVID a Spitalului Orășenesc Găești. 

Aici a desfășurat activitate medicală prin acordarea îngrijirilor și tratamentului necesar pacienților internați cu infecție SARS-CoV-2, și a efectuat aproximativ 3-4 gărzi lunar, începând cu luna septembrie 2021, până în luna august 2022. Pentru o perioadă de timp, ea a ocupat și funcția de director medical al spitalului. De asemnea, ea este și avertizor de integritate, acesta fiind și unul dintre motivele pentru neînțelegerile cu managerul instituției.

Atunci când a primit funcția de director medical ea ocupa și o funcție de vicepreședinte în cadrul sindicatului, ceea ce a generat o stare de incompatibilitate. Astfel, ea ar fi trebuit să aleagă între cele două funcții. Managerul spitalului a demis-o din funcția de director medical, însă, în paralel, ea a renunțat la poziția din cadrul sindicatului. Astfel, a rămas fără niciun dintre cele două funcții.

Anul trecut, ea a deschis un proces împotriva spitalului și a managerului, dar a pierdut în prima instanță.

”Respinge cererea, ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, în ceea ce priveşte fondul cauzei, cerere care se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, în ceea ce priveşte cererea de suspendare executare, cerere care se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată astăzi, 09.06.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.”, arată soluția pe scurt a Tribunalului București.

„Referitor la revocarea mea din funcția de director medical al Spitalului Orășenesc Găești, funcție pe care am ocupat-o în urma concursului pe post, aceasta a fost făcută abuziv, fiind acuzată de o incompatibilitate inexistentă, motivând că am ascuns ocuparea unei funcții de conducere la nivelul unui sindicat. Am ocupat funcția de președinte și vicepreședinte în cadrul Sindicatului Medical România, însă în momentul numirii mele în funcția de director medical la Spitalul Orășenesc Găești, am cerut suspendarea mea din acele funcții de conducere, cunoscând preabine legislația din domeniu. Ca  urmare, BEX-ul sindicatului a luat cunoștință de cererile mele și le-a acceptat. Așa încât, nu a fost vorba de nicio incompatibilitate, așa cum afirmă managerul spitalului, care cu ușurință ar fi aflat despre aceste aspecte, dacă ar fi solicitat aceste informații mie sau sindicatului. Însă dânsul a preferat să emită decizia de revocare a mea din funcție și apoi să depună o sesizare la A.N.I. referitoare la presupusa incompatibilitate.

În acest moment, este pe rolul instanțelor de judecată cererea mea de suspendare și anulare a acestui act de revocare”, explică Baculea.

De unde i se trage lui Baculea

Anca Baculea a fost directorul Agenției Naționale de Transplant. Numirea în funcția respectivă a însemnat și încercarea de ”decapitare” a unei rețele subterane a transplantului de organe în România. Este vorba despre  Victor Zota, condamnat cu suspendare pentru trafic de organe, dar care a fost lăsat să conducă ani de zile activitatea transplantul din România.

Ea a depus o plângere la DIICOT în care a arătat că datele din Registrul Național de Transplant – care, potrivit legii, asigură monitorizarea permanentă a activității de transplant în România – ar fi ajuns să fie controlate complet din afara Agenției de Transplant, prin intermediul unei firme IT apropiate de Victor Zota, fost director al ANT în perioada 2006-2009, condamnat cu suspendare în 2014 în primul dosar de trafic de ovule umane din România.

Potrivit plângerii depuse la DIICOT pe 21 septembrie 2018, se arată că „din momentul numirii mele, prin OMS 541/ 04.07.2018, în calitate de director executiv în ANT, am sesizat primele deficiențe privind aplicarea prevederilor legale din OUG 79/2004, art. 3 (b) prin care deși ANT (Agenția Națională de Transplant – n.red.) înființează și gestionează RNT (Registrul Național de Transplant – n.red.), la nivelul ANT, nimeni din personalul angajat nu putea desfășura aceasta activitate, practic întreaga administrare a RNT fiind făcută de aceasta firmă privată (SC Online Service SRL, n.red.).”

Societatea comercială a încheiat, pe 31.05.2018, un contract cu Agenția Națională de Transplant, în baza căruia urma să desfășoare „activități pentru buna funcționare a Registrului Național de Transplant”, se arată în plângerea depusă la DIICOT, iar potrivit acestui contract, „prestatorul își asumă întreaga responsabilitate pentru conduita sa în cadrul acestui contract, pentru calitatea serviciilor și lucrărilor executate.”

Pe 31 mai 2018, când Agenția Națională de Transplant a încheiat cel mai recent contract cu Online Services S.R.L., instituția era condusă de Radu Deac, numit în această funcție în noiembrie 2013 de Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătății la acea vreme.

Pe 4 iulie 2018, Radu Deac, care conducea de 5 ani Agenția Națională de Transplant, a fost demis de Sorina Pintea, în locul său fiind numită Anca Baculea Mureșan.

În plângerea depusă la DIICOT la două luni și jumătate după numirea la conducerea Agenției Naționale de Transplant, Anca Baculea afirma, însă, că Online Services S.R.L. nu era nici pe departe la primul contract de prestări servicii încheiat cu ANT, ci a derulat astfel de contracte cu Agenția Națională de Transplant începând din anul 2006 – anul în care Victor Zota a ajuns la conducerea instituției.

Până în momentul de față, procurorii DIICOT nu au reușit să tragă la răspundere pe nimeni ca urmare a acuzațiilor făcute.

Procurorii au preferat un protocol de colaborare

Anca Baculea acuză, în plângerea sa, faptul că „prin toate acțiunile întreprinse de domnul Viorel Lupu, unic asociat și administrator al societății Online Services S.R.L., care a derulat cu ANT contracte de prestări servicii, începând cu anul 2006, precum și a legăturilor cu numiții Dr. Adrian Nica și Dr. Viorel Zota, s-a încercat în mod intenționat și pe o lungă perioadă de timp o diversiune și controlul total asupra întregii activității ANT și implicit a activității naționale de transplant, periclitând astfel principiile de bază după care ANT își desfășoară activitatea, adică ‘conform principiilor transparenței, confidențialității și anonimatului în actul donării de organe, țesuturi și celule umane pentru utilizare terapeutică.’ (OUG 79/2004, art. 2.1.)”

Potrivit documentului depus la DIICOT, Anca Baculea consideră că „a fost pusă în pericol funcționarea ANT, prin subminarea activității unei agenții esențiale a statului român, singura autoritate competentă în domeniul transplantului, care realizează politicile și programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană ( conform OMS 183, art. 1), iar prin aceasta au fost puse în pericol sănătatea și viețile cetățenilor români aflați în situații speciale de sănătate”.

Anca Baculea afirmă, de asemenea, în plângere, că „nici o activitate desfășurată de această firmă privată nu este procedurală” și că „nereușind să ne punem de acord, am dispus suspendarea plăților către Online Services S.R.L., până la soluționarea problemelor, notificând acest lucru prin adresa cu numărul 2488/09.08.2018. În data de 07.09.2018, am primit o notificare de încetare a contractului de prestări servicii, ‘în baza art. 8.3 din contractul cu nr. 1602/31.05.2018, pe motivul neachitării obligațiilor de plată la termenul asumat prin contract, factura 1354 din 02.08.2018, scadentă 01. 09. 2018, respectiv serviciilor desfășurate în perioada 01.07.2018-31.07.2018.’ Astfel, ‘începând cu data de 17 septembrie 2018 ora 8:30 serviciile contractate de Online Services vor înceta în baza art. 17.2.”, se arată în plângerea depusă de Baculea.

Până în momentul de față, cei de la DIICOT nu au reușit să aducă în fața instanței pe nimeni, însă între conducerile celor două instituții (Agenția Națională de Transplant și DIICOT) există semnat un… protocol de colaborare.