Cimitirul vandalizat de clujeni, promovat de maghiari

Guvernul maghiar a lansat săptămâna trecută propunerea ca statul român să înceapă procedurile pentru includerea Cimitirului Central din Cluj-Napoca în patrimoniul internaţional UNESCO. Cimitirul Hajongard, cum mai este acesta denumit, este locul de veci a foarte multe dintre personalităţile clujene din ultimele secole, dar şi un obiectiv turistic, datorită monumentelor funerare pe care le găzduieşte.

Cimitirul Hajongard din Cluj-Napoca ar putea fi inclus pe lista obiectivelor turistice protejate din patrimoniul UNESCO. Iniţiativa aparţine guvernului maghiar, care doreşte ca locul de veci al unor importante figuri din cultura şi istoria populaţiei ungare să beneficieze de protecţia internaţională acordată obiectivelor de pe această prestigioasă listă. Printr-un comunicat de presă publicat pe pagina de internet a Parlamentului maghiar, vicepremierul ungar Zsolt Semjen a propus includerea cimitirului Hajongard în patrimoniul internaţional UNESCO.

1500 de vizitatori pe luna

În acest sens, maghiarii vor face demersuri oficiale pe lângă autorităţile româneşti pentru a depune solicitarea necesară pentru această încadrare. Aceasta deoarece UNESCO consideră că fiecare stat ar trebui să-şi protejeze propriile valori culturale, fără ca alte ţări să intervină în acest proces. Iniţiativa guvernului ungar are însă la bază Convenţia UNESCO din noiembrie 1972, potrivit căreia obiectivele care fac parte din cultura şi moştenirea naturală a unor state trebuie conservate, mai ales dacă reprezintă un interes naţional deosebit, prin integrarea în patrimoniul mondial.
Cimitirul Hajongard este deja un obiectiv turistic cheie al centrului Clujului. Lunar, acesta atrage cel puţin 1.000 de vizitatori, potrivit unor statistici făcute publice de către Primăria Cluj-Napoca. Municipalitatea este instituţia care are cimitirul în administrare, prin intermediul Serviciului Administrare Cimitire Domeniul Public (SACDP). În perioada verii, de exemplu, cimitirul poate ajunge la 1.500 de vizitatori pe lună, aceştia fiind interesaţi în mod deosebit de o serie de monumente valoroase din punct de vedere istoric. Importanţa cimitirului pentru turişti este legată şi de personalităţile care sunt îngropate aici, fie că este vorba despre clujeni de vază sau importanţi oameni istorici maghiari.

Primăria administrează Cimitirul Central

„Cimitirul Central este un obiectiv complex aflat în administrarea Serviciului Administrare Cimitire Domeniul Public, din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, având atât o funcţiune practică, de a oferi soluţii pentru înhumarea clujenilor, precum şi o funcţionalitate de obiectiv turistic prin interesul pe care îl arată vizitatorii în căutare de monumente valoroase din punct de vedere artistic, sau importante prin personalităţile marcante ale oraşului, care îşi dorm aici somnul de veci.
Acesta este şi motivul pentru care obiectivul necesită o atenţie diferită faţă de alte cimitire, fiind vizitat lunar de un număr foarte mare de persoane. Media lunară a înmormântărilor în Cimitirul Central este între 90 şi 180, iar în special pe perioada verii, numărul vizitatorilor cimitirului poate depăşi 1000 – 1500 pe lună”, arată Primăria într-un comunicat de presă.
Municipalitatea a anunţat săptămâna trecută o serie de măsuri proprii pentru protejarea cimitirului central, în contextul în care cu mai puţin de două săptămâni în urmă mai multe pietre de mormânt au fost stropite cu ulei ars. „În urma cazurilor de vandalizare a unor momumente funerare din Cimitirul Central, care au fost semnalate public de către unii membri ai Consiliului Local Cluj-Napoca, Serviciul Administrare Cimitire Domeniul Public, din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca a sesizat Poliţia municipiului, care a demarat în acest moment o anchetă în vederea identificării autorilor”, arată instituţia într-un comunicat de presă.

Camere de supraveghere în cimitir

Pentru protejarea monumentelor din cimitir, SACDP, alături de Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) şi Poliţia Locală, însărcinate să asigure paza în zonă, a instalat un sistem integrat de supraveghere a obiectivului. „În cadrul acestui proiect vor fi montate camere de supraveghere video în incinta cimitirului, în puncte considerate ca importante în demersul de a putea asigura o mai bună supraveghere a cimitirului. Aceste camere vor suplimenta numărul de mijloace de supraveghere video deja utilizat de către cei responsabilii cu paza cimitirului, amplasate la intrările nedotate cu paznic ale acestuia”, mai arată reprezentanţii Primăriei.    
Municipalitatea va demara, de asemenea, o campanie de informare a cetăţenilor cu privire la acţiunile pe care le pot întreprinde pentru a permite o intervenţie în timp util în cazul în care surprind cazuri de vandalizare a monumentelor funerare. Clujenii pot să sesizeze cazurile surprinse la număul de telefon 984, astfel încât echipe de intervenţie ale Poliţiei Locale să poată acţiona în timp real, precum şi să permită sesizarea cazurilor de infracţiuni către poliţia muncipiului, pentru a creşte şansele de a obţine probe importante în identificarea făptaşilor.

O istorie de câteva secole

Cimitirul Hajongard, cunoscut oficial sub denumirea de Cimitirul Central îşi trage numele de la vechea denumire germană a zonei aflate pe spaţiul actualului cimitir, respectiv Hasengarten, în traducere „Grădina cu iepuri”. Numele Hasinschart este atestat la Cluj încă din anul 1373. Prima atestare ca atare a Dealului Hajongard, aflat la sudul cetăţii medievale a Clujului, datează din anul 1503. Lingvistul Attila Szabó a considerat plauzibilă, în afara încetăţenitei etimologii populare "grădina cu iepuri" (Hasengarten-Házsongárd), varianta derivării denumirii din Haselgarten, deci de la o grădină cu aluni.
Cimitirul de pe fosta Uliţă a Măcelarilor, în prezent str. Avram Iancu, este unul din cele mai vechi cimitire din Cluj, înfiinţat în secolul al XVI-lea odată cu devenirea neîncăpătoare a cimitirului care a funcţionat în jurul Bisericii Sf. Mihail din centrul oraşului. Decizia înfiinţării cimitirului a fost luată de autorităţi după epidemia de ciumă din anul 1585. Cimitirul a fost mărit de mai multe ori, astfel în secolul XVII s-a înfiinţat cimitirul luteran, iar în anul 1840 vechiul cimitir evreiesc. În 1885 cimitirul a fost aranjat, multe pietre vechi au fost mutate de la locul lor, s-au desemnat parcelele şi au fost plantaţi arbori. La sfârşitul secolului XIX cimitirul a fost extins spre sud, deschizîndu-se în 1892 noul cimitir evreiesc şi cimitirul soldaţilor. Cea mai veche piatră de mormânt datează din anul 1599 şi se află în partea luterană a cimitirului. Cimitirul Central, unul din obiectivele turistice cele mai pitoreşti ale oraşului, se întinde pe o suprafaţă de peste 22 de hectare.
Printre personalităţile care şi-au găsit liniştea veşnică în inima Clujului se numără poetul Ion Agârbiceanu, autorul Enciclopediei Maghiare, János Apáczai Csere, matematicianul Sámuel Brassai, proprietarul castelului de la Bonţida, contele Bánffy Miklós, contesa Rhédey Mária, academicianul Constantin Daicoviciu, speologul Emil Racoviţă, academicianul şi marele medic clujean Iuliu Haţieganu, compozitorul Gheorghe Dima şi mulţi alţii.

Personalităţi de valoare ale Clujului

Istoricul Vasile Lechinţan ne-a povestit despre înfiinţarea cimitirului, dar şi despre monumentele şi personalităţile care recomandă acest obiectiv pentru patrimoniul UNESCO. „Merită să fie inclus în patrimoniul UNESCO pentru valoarea lui de panteon al Clujului şi al spiritualităţii, precum şi pentru diversitatea etnică a celor înmormântaţi acolo. Cimitirul Central a fost înfiinţat în 1585. Până atunci clujenii erau înmormântaţi în jurul catedralei Sfântul Mihail, dar a fost şi o epidemie de ciumă, şi până la urmă s-a mutat. Acolo unde este acum Cimitirul Hajongard erau viile oraşului, era un deal acoperit cu vie”, a relatat istoricul.
Lechinţan a făcut şi o scurtă trecere în revistă a personalităţilor care îşi au locul de veci în cimitirul central al oraşului. Pe lângă cei enumeraţi mai sus, istoricul i-a menţionat pe David Prodan, specialist în istoria Transilvaniei, memorandiştii Teodor Mihali şi Iuliu Coroian, istoricul Ştefan Meteş, iar din istoria mai recentă, pe istoricul academician Ştefan Pascu. „Sunt mulţi medici de valoare ai Clujului, pictori, poeţi de toate neamurile, gazetari din perioada interbelică sau actori importanţi ai oraşului. De o deosebită importanţă sunt şi monumentele funerare făcute acolo, sculpturile, statuile, toate acestea au valoare artistică. Chiar dacă poate personalitatea nu a fost atât de marcantă, ideea de a-i pune un monument acolo e foarte importantă. Sunt multe cripte vechi, unele pompoase, în stil neartistic, dar şi multe care au caracter istoric. Cred că vor să-l declare monument UNESCO şi pentru monumentele funerare, dar mai ales pentru personalităţile istorice îngropate acolo”, ne-a declarat Vasile Lechinţan.

Diana Gabor