Pentru băieţii deştepţi din energie, Transelectrica şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei au asigurat că OPCOM va rămâne singura piaţă pe care se poate vinde şi cumpăra energie electrica. Pentru a nu face valuri, şefii ANRE au dat cu flit Bursei Române de Mărfuri care ar fi vrut să devină o a doua bursă de tranzacţionare. În acelaşi timp, pentru a scăpa cu privatizările curate, oficialii europeni verifică dacă băieţii deştepţi din energie au fost sau nu ajutaţi la încheierea contractelor preferenţiale.

Situaţia care permite existenţa contractelor încheiate de ‘băieţii deştepţi’ din energie este susţinută chiar de instituţia care trebuie să reglementeze piaţa de energie din ţară. Este vorba de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), o instituţie condusă de Iulius Dan Plaveti, preşedintele instituţiei, este protejat de Cristache Rădulescu, om de afaceri şi lider democrat din Ilfov, precum şi de fostul ministru Gabriel Oprea. Vicepreşedintele ANRE este Petre Lificiu, susţinut de Mircea Toader, liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor.
Reprezentaţii ANRE nu acţionează singuri, ci ‘colaborează’ cu cei de la Consiliul Concurenţei pentru a controla singura piaţă de energie din ţară, OPCOM.
Spre exemplu, Bursa Română de Mărfuri (BRM) face diligenţe de cel puţin trei pentru a putea obţine autorizarea de a activa pe piaţa de energie, în sensul să poată lista tranzacţii. Însă demersurile celor de la ANRE au viteza melcului când vine vorba de auditări şi acordare de licenţe în domeniul tranzacţiilor cu energie. Abia la începutul anului, cei de la ANRE îi anunţă pe reprezentanţii Bursei Române de Mărfuri că nu au putut răspunde pentru că se lucrează la schimbarea Legii energiei electrice. Nemulţumiţi de acest răspuns, cei de la BRM fac o plângere la Consiliul Concurenţei, în care atrag atenţia că se încalcă principiile concurenţei prin faptul că se păstrează, în mod deliberat, o singură piaţă de tranzacţionare a energiei. După o lungă perioadă de tăcere, cei de la Consiliu îi anunţă, sec, pe reprezentanţii bursei că li se respinge plângerea

De ce 2 burse? Pentru că se poate!

OPCOM (Operatorul Pieţei de Energie Electrică din România) este singurul loc din ţară unde se poate tranzacţiona energie, iar această entitate este deţinută de Transelectrica. Cu toate acestea, prin intermediul acestei burse se vinde extrem de puţină energie, pentru că majoritatea achiziţiilor făcute de ‘băieţii deştepţi’ nu sunt făcute prin intermediul bursei. Pentru că existenţa unei burse presupune un anumit control al preţurilor minimale şi maximale, persoanele respective evită să facă tranzacţii pe OPCOM. Însă, dacă ar fi autorizată şi o altă piaţă, existenţa acestor cadre ar trebui reglementată de o Lege refăcută a energiei electrice.
‘Vrem să facem o nouă bursă ar fi absurd ca pentru nişte active atât de valorizate să nu ne încercăm puterile, apoi pentru că am fi utili pentru aşa ceva. La trei ani după ce am depus documentaţia pentru autorizare, ANRE-ul ne-ar putea da licenţa. Faptul că există o singură bursă este un rezultat al vieţii comerciale de aici. Dacă ar exist două pieţe, achiziţiile s-ar putea face unde preţul este mai bun. Este extrem de curios că statul încearcă să îşi rezolve problemele prin crearea unui monopol‘, spune Septimiu Stoica. preşedintele Bursei Române de Mărfuri.
Pe de altă parte, cei de la ANRE spun că nu este nevoie de o a doua bursă, pe lângă cea existentă, OPCOM. ‘Atât în România, cât şi în Uniunea Europeană succesul introducerii unor platforme centralizate transparente de tranzacţionare a energiei electrice (burse de energie electrică) este condiţionat de asigurarea unui nivel ridicat de lichiditate, care se realizează atât prin atragerea unui număr cât mai mare de participanţi, cât şi prin tranzacţionarea unor cantităţi semnificative de energie electrică. În acest fel, se garantează obţinerea unui preţ de referinţă relevant şi diminuarea costurilor propriu-zise privind tranzacţiile. Având în vedere dimensiunea moderată a pieţei de energie din România, care nu asigură o lichiditate ridicată, precum şi tendinţa generală de creare a pieţelor regionale de energie şi, în final, a pieţei unice europene, obiectiv urmărit de Pachetului Legislativ 3 – Energie – adoptat de Uniunea Europeană în anul 2009, la propunerea MECMA, în textul noii Legi a energiei, ce va fi suspus votului Parlamentului, s-a considerat că în acest moment al evoluţiei pieţei de energie nu se justifică din punct de vedere economic existenţa pe piaţa angro de energie electrică a mai multor burse de energie administrate şi organizate de mai mulţi operatori de piaţă", arată reprezentanţii ANRE.

Europenii ne săpunesc la contracte

Pe de altă parte, presaţi de faptul că vor trebui să se pricopsească cu o serie de contracte neperformante, reprezentanţii Comisiei europene au început să verifice o parte din contractele încheiate între hidroelectrica, principalul furnizor de electricitate, şi ‘băieţii deştepţi. Vicepreşedintele Comisiei în materie de concurenţă Joaquín Almunia a declarat că “trebuie să verificăm dacă tarifele preferenţiale acordate de Hidroelectrica au privilegiat clienţii care au beneficiat de acestea în comparaţie cu concurenţii lor de pe piaţa internă”. Oficialul mai consideră că prin această investigaţie, CE va stabili dacă Hidroelectrica a subvenţionat în mod indirect clienţii vânzând acestora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei. “Hidroelectrica este controlată de către statul român şi există indicii potrivit cărora statul ar fi influenţat deciziile de a încheia aceste contracte în condiţiile date”, se arată în comunicat.
Aceste verificări vin pe fondul faptului că Guvernului şi-a asumat o serie de privatizări forţate faţă de Comisia Europeană, iar pe această listă se numără şi Hidroelectrica, companie care este “căpuşată” de aceste contracte preferenţiale. Astfel, prin aceste verificări, practic Comisia Europeană se asigură că investitorul care va cumpăra pachetul de acţiuni nu va lua şi contractele neperformante.
În acest moment, Hidroelectrica livrează energie pentru consumatorilor casnici la un preţ mediu anual de 86 de lei/ MWh.
Hidroelectrica este deţinută de stat, prin Ministerul Economiei, în proporţie de 80%, iar restul acţiunilor sunt în portofoliul Fondului Proprietatea (FP). Conform unor estimări făcute de managerul de fond al Fondului Proprietatea, Greg Konieczny, Hidroelectrica a pierdut de pe urma contractelor preferenţiale circa 230 de milioane de euro. conform lui Konieczny, preţul mediu de piaţă al energiei vândute de Hidroelectrica este de 150 de lei/MWh, dar “băieţii deştepţi” cumpărau energie cu preţuri cuprinse între 100 şi 135 de lei/MWh.
“La un preţ mediu de piaţă de 150 de lei/MWh, din aceste contracte bilaterale, la preţuri semnificativ sub cel al pieţei, pe baza informaţiilor publice furnizate de către Hidroelectrica până acum, estimăm pierderile companiei la 130 de milioane de euro din profit pe 2009, iar în 2010 profiturile pierdute au fost în jur de 100 de milioane de euro. Noi considerăm că Hidroelectrica ar fi trebuit să ofere aceste cantităţi de energie pe piaţă, într-un proces transparent de licitaţie şi să accepte cele mai bune oferte primite”, arată reprezentantul Fondului Proprietatea.

Cine sunt băieţii deştepţi?
Printre persoanele cunoscute drept ‘băieţii deştepţi din energie’ au fot vehiculate numele lui Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru Dan Ioan Popescu, ale lui Tudor Şerban, Ionel Pepenică şi Claudiu Rădulescu, patronii companiei Luxten Lighting, Horia Constantin Bejan, Viorel Gafiţă, Constantin Iavorski, Adrian Chebuţiu, Mihai Tufan, Mihai Anastasescu sau Alina şi Adrian Comşa, finii deputatului PDL Mircea Toader.

Cum se termină situaţia de urgenţă
În timp ce reprezentanţii Comisiei europene investighează contractele preferenţiale, cei de la Hidroelectrica au renunţat la o clauză care permitea companiei să nu mai vândă la sub-preţ energia electrică. Hidroelectrica şi-a notificat partenerii că de la 1 mai va înceta situaţia de forţă majoră, activată la sfârşitul lunii septembrie 2011 din cauza secetei, şi va putea livra electricitatea „după programul normal”. Compania a activat această clauză întrucât nu mai avea destulă apă pentru a produce energie în hidrocentrale, astfel încât a redus livrările de energie către toţi partenerii contractuali. „Având în vedere că şi gradul de umplere a lacurilor de acumulare a înregistrat un trend crescător, Hidroelectrica a notificat partenerii de contracte în legătură cu încetarea aplicării clauzei de forţă majoră începând cu 1mai. În aceste condiţii, livrările de energie ale Hidroelectrica se vor desfăşura după programul normal”, se arată în comunicat. Aproximativ 70% din energia produsă de Hidroelectrica este livrată către “băieţii deştepţi” din energie.

Răzvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.