Cine protejează gașca judiciară penală de la Oradea? Tergiversare cu miros de mușamalizare la SIIJ și la CSM

A trecut un an și jumătate de când copiii de suflet ai zeiței anticorupție Laura Codruța Kovesi de la „unitatea de elită” din Oradea, fostul șef al Serviciului Teritorial, Ciprian Man, și mâna să dreapta Cristian Ardelean, au fost dați afară din DNA și a fost declanșată anchetarea lor de către Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), după difuzarea, la începutul lunii ianuarie 2019, a unei discuții înregistrate între cinci procurori de la acest serviciu care devoala practicile acestora de timorare și de santajare a judecătorilor de la Curtea de Apel Oradea.

Foștii procurori anticorupție Ciprian Man și Cristian Ardelean au fost anchetați de procuroarea Adina Florea, fosta șefa a SIIJ, care, la finele lunii noiembrie 2019, a început urmărirea penală împotriva acestora pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj și abuz în serviciu, rețînând, în esență, că au amenințat judecători de la Curtea de Apel Oradea cu fabricarea de dosare penale pentru a-i determina să pronunțe hotărâri favorabile în cauzele instrumentate de DNA. În același dosar a fost începută urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizarea infractorului, instigare la mărturie mincinoasă și instigare la abuz în serviciu împotriva judecatorei Crina Muntean, fost președinte al Secției Penale și vicepreședinte al Tribunalului Bihor. Judecătoarea Muntean și-a câștigat notorietatea de judecătoare de serviciu a DNA întrucât, pe de o parte, aprobă toate cererile de autorizare de percheziții sau de interceptare a convorbirilor, iar, pe de altă parte, pronunță soluții de arestare sau condamnare în toate dosarele instrumentate de procurorii anticorupție oradeni, motive pentru care a fost poreclită „Bambina DNA”.

Procuroarea Adina Florea a conexat la acest dosar cel puțîn alte 5-6 dosare înregistrate la SIIJ în urmă unor plângeri formulate împotriva celor doi vajnici procurori oradeni de persoane trimise în judecată de aceștia, majoritatea achitate definitiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și uz de fals. După plecarea Adinei Florea de la Secția specială, dosarul a rămas însă în totală nelucrare, nemaifiind citați și audiați în cauza nicio persoană vătămată și niciun martor. Potrivit unor surse din SIIJ, după plecarea lui Florea, secția merge cu frână de mâna trasă. Actualul șef al secției, procurorul Nicolae Marin, un personaj destul de alunecos și sulfuros, a fost într-o vreme un adept al zeiței Kovesi și un soldat disciplinat al binomului SRI-DNA. Acesta nu dorește să iasă la iveală toate abuzurile binomului de tristă amintire, considerând că trimiterea în judecată de către Adina Florea a procurorilor Mircea Negulescu-Portocală și Lucian Onea de la „unitatea de elită” a DNA de la Ploiești este suficientă.

A trecut un an de când Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dispus (în 5 iulie 2019) trimiterea în judecată disciplinară a procurorilor Man și Ardelean pentru abaterea constând în manifestări ce aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, care sunt legate de discuțiile și practicile privind timorarea unor judecători de la Curtea de Apel Oradea, prin fabricarea de dosare penale. Soluționarea acestei sesizări disciplinare a fost tergiversată însă de Secția pentru procurori din cadrul CSM, iar după mai mule termene s-a dispus suspendarea acesteia până la soluționarea dosarului penal. Astfel, într-o manieră insidioasă, procurorii din CSM i-au scăpat pe Man și pe Ardelean de excluderea din magistratură, fiind evident că până la soluționarea cauzei penale se va prescrie răspunderea disciplinară.

Judecătoare complice, pe fărașul CSM

Tot în cursul lunii iulie 2019, Inspecția Judiciară a trimis-o în judecată disciplinară pe judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, partenera lor de nădejde în abuzuri și alte fărădelegi, inclusiv împotriva magistraților colegi ai acesteia, pentru nerespectarea în mod grav sau repetat a dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor. Este deja de notorietate că această a înlesnit abuzurile celor doi procurori, cu care era în relații de prietenie, prin eliberarea la discreție a unor mandate de interceptare, de percheziție și de arestare, inclusiv împotriva unor judecători, procurori, avocați, polițiști și finanțiști, care au fost absolviți ulterior pentru toate faptele pentru care au fost trimiși în judecată sau pentru majoritatea acestora. Sesizată de cunoscutul avocat orădean Răzvan Doseanu, Inspecția Judiciară a a dispus exercitarea acțiunii disciplinare față de judecătoarea Crina Muntean pentru comiterea abaterii constând în “nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor”, prevăzută de art. 99 lit. o din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Judecătoarea Muntean a încălcat dreptul la un proces echitabil și a afectat în sens negativ încrederea opiniei publice față de imparțialitatea actului de justiție, au concluzionat inspectorii judiciari. Cercetările au vizat modul în care Crina Muntean a pus monopol pe completele de drepturi și libertăți de la Tribunalul Bihor, inclusiv pe măsurile de supraveghere a magistraților, în perioada în care a condus atât această instanța, cât și Secția Penală. Concret, Inspecția Judiciară a stabilit că prin acțiunile sale Crina Muntean, care la un moment dat ajunsese să fie singurul judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul Bihor, a afectat repartizarea aleatorie a dosarelor pentru toate cauzele de drepturi și libertăți înregistrate pe rolul Secției Penale a Tribunalului Bihor într-o perioada de peste 11 luni (20 decembrie 2017-21 noiembrie 2018 ).

După sesizarea CSM de către Inspecția Judiciară, judecătoarea Muntean a acordat mai multe interviuri presei aservite Binomului SRI-DNA în care a încercat să se disculpe și să se victimizeze vizavi de trimiterea să în judecată disciplinară, prezentându-se drept o luptătoare eroina, îndeosebi împotriva corupției din justiție, care este vanață de grupurile de interese penale din justiția bihoreană, constituite din avocați și judecători nominalizați de-a valma, prin intermediul Inspecției Judiciare și a unor judecători din CSM și de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Avocatul Răzvan Doseanu, referitor care Crina Muntean a invocat pretinse legături cu „rețelele de interese din justiția locală”, a reclamat-o din nou, în 19 august 2019, pe judecătoare la Inspecția Judiciară, prezentând comentariile făcute de această pentru diverse publicații. Cunoscutul avocat orădean a solicitat Inspecției Judiciare verificarea judecătoarei Crina Muntean pentru cinci posibile abateri disciplinare comise prin interviurile acordate: manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei , săvârşite în exercitarea sau în afară exercitării atribuţiilor de serviciu; atitudini nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal ai instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii; desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu; nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, dacă fapta nu constituie infracţiune; obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace. Inspecția Judiciară și-a făcut datoria, sesizând CSM cu o nouă acțiune disciplinară. Nici Secția pentru judecători din cadrul CSM nu s-a dovedit mai operativă decât cea pentru procurori, tergiversând până acum soluționarea ambelor acțiuni disciplinare formulate împotriva judecătoarei Muntean.

Un polițist și un avocat decedați pe conștiința

Reamintim că, în ultimii trei ani, în presă au fost prezentate numeroase cazuri în care au fost victime ale conduitei abuzive și lipsite de profesionalism ale vajnicilor procurori Ciprian Man și Cristian Ardelean magistrați (Ovidiu Galea, Florica Român, Raluca Cuc și Denisa Vidican de la Curtea de Apel Oradea), avocați (Ioan Sava, Gerenyi Istvan Peter), polițiști (chestorul Liviu Popa, fost șef al IGPR și al IPJ Bihor, chestorul Liviu Tăut, fost șef al IPJ Satu Mare și rector al Academiei Naționale de Poliție, Remus Indrei, fost șef al Poliției municipiului Beiuș), oameni de afaceri importanți (Vasile Lucut, patronul Unicarm, Mirel Vlas, patronul Tehnic Asist) și chiar slujitori ai Bisericii (episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea) care au fost achitați sau absolviți prin soluții de clasare pentru pretinse fapte de corupție. În ultimii ani procurorii Man și Ardelean au înregistrat achitari pe bandă rulantă, în aproape 3/4 din dosarele trimise în instanța. Serviciul Teritorial Oradea a înregistrat în 2019 cel mai mare procent de achitari (411%) din istoria DNA și a Parchetului din România. Din păcate, dintre victimele lor, cei doi procurori au pe conștiința doi morți și multe destine grav mutilate.

La finele lunii noiembrie 2019, Înalta Curte a achitat definitiv, cu motivația că faptele nu există, opt  inculpați, majoritatea polițiști bihoreni, printre care și pe chestorul Liviu Popa (fost șef al Inspectoratului General al Poliției Române, iar, la dată săvârșirii pretinselor fapte, șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor), care au fost trimiși în judecată, în ianuarie 2017, de către procurorul șef Ciprian Man pentru infracțiuni continuate de luare sau dare de mită, respectiv de instigare sau de complicitate la luare de mită, referitor la care le-a reținut, că să nu zicem inventat, nu mai puțîn de 100 de acte materiale. Față de un alt polițist trimis în judecată, Gheorghe Bat, s-a dispus încetarea procesului penal întrucât a decedat de inima rea după începerea judecății. Deși era relativ tânăr și pasionat de sport, acesta nu a rezistat supliciului public la care a fost supus, decedând în cursul procesului, după faza de camera preliminară, datorită unei afecțiuni apărute subit. Pe lângă afectarea imaginii publice, aproape trei ani, polițiștii inculpați au fost suspendați din funcție, fiind privați de salarii și de celelalte drepturi cuvenite. Astfel că, manifestând o rea-credință vădită alături de o crasă lipsa de profesionalism, procurorul Man a frânt un destin, avându-l pe conștiința pe polițistul mort, și a afectat grav destinele și carierele celorlalți polițiști inculpați.

Așa cum am mai prezentat, procurorul Man i-a fabricat două dosare penale și cunoscutului avocat orădean Ioan Sava, la cabinetul de avocatură al căruia și-a început carieră juridică că avocat stagiar după absolvirea facultății. În primul dosar, având că obiect un trafic de influență inventat, Curtea de Apel Cluj l-a condamnat pe avocatul Sava, în prima instanța, cu suspendare condiționată, că să nu supere DNA, dar, în urmă intervenției Binomului SRI-DNA, acesta a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la o pedeapsa de trei ani de închisoare cu executare. A fost încarcerat și liberat condiționat după executarea fracțiunii legale de pedeapsa, dar, aflând acest fapt, procurorul Man a turbat de furie și a continuat să-l prigonească. Deși Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare nu declarase apel împotriva hotărârii prin care a fost liberat condiționat, Man a solicitat repunerea în termen, a declarat apel și a obținut reincarcerarea avocatului Sava în vederea executării integrale a pedepsei, fapt fără precedent în justiția postdecembristă.

În al doilea dosar, având că obiect un șantaj închipuit dintr-o postare online la adresa judecătoarei Crina Muntean, cu care procurorul Man a fost în relații foarte apropiate, avocatul Sava a fost achitat de Înalta Curte, după ce un judecător de la Curtea de Apel Oradea, care era șantajat și controlat de DNA, îl condamnase la trei ani de închisoare cu executare. În acest dosar a fost achitată definitiv și soția să Daniela Sava, care a fost trimisă în judecată de Man pentru complicitate la șantaj și a fost condamnată, în prima instanța, cu suspendare condiționată. Man a mers cu prigoană până acolo încât a solicitat personal excluderea din Baroul Bihor a avocaților Ioan și Daniela Sava după condamnările susmenționate. Avocatul Sava s-a luptat că un leu pentru a-și dovedi nevinovăția, inclusiv din spatele gratiilor, dar atâția ani de lupta și nedreptăți i-au afectat grav sănătatea. În cursul lunii decembrie 2019, maestrul Sava a plecat într-o lume mai dreapta în urmă suferințelor cauzate de un procuror inuman și complicii săi din justiția pământeană. În urmă să au rămas și mai multe plângeri penale formulate împotriva procurorilor Man și Ardelean, peste care se așterne praful în sertarele Secției speciale.

Prigonirea unui judecător și a unui episcop

Procurorul Man a afectat grav și carieră profesională și viață familiei judecătorului Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor, căruia i-a fabricat, după aproape 20 de ani de magistratură fără cusur, cu rea-credință, din motive de frustrare și de răzbunare personală, două dosare penale în decurs de doi ani și jumătate. Primul motiv este legat de faptul că judecătorul Galea nu i-a făcut jocurile procurorului Man în dosarele DNA pe care le-a judecat. Man i-a reproșat de mai multe ori că l-a pus în dificultate prin întrebările pe care i le-a adresat și prin problemele pe care le-a ridicat în cauzele în care participa că procuror de ședința. Al doilea motiv este legat de faptul că a criticat-o pe judecătoarea Crina Muntean pentru atitudine necolegială și a inițiat schimbarea acesteia din colegiul de conducere și din funcția de președinte al Secției Penale a Tribunalului Bihor. Așa cum am arătat, procurorul Man s-a aflat în relații foarte apropiate cu judecătoarea Crina Muntean atât pe plan instituțional cât și pe plan personal. Astfel, procurorul Man i-a instrumentat judecătorului Galea un dosar pentru abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, pentru că ar fi preschimbat un termen de judecată pentru a asigura celeritatea unei cauze cu inculpat în stare de deținere, fiind singurul trimis în judecată dintre cei trei membri ai completului decident, și pentru că ar fi dispus îndreptarea unei erori materiale într-o sentința penală într-o zi în care … nu a fost la serviciu.. Dosarul, în care au mai fost trimiși în judecată pentru alte fapte trei judecători de la Curtea de Apel Oradea (Florica Roman, Raluca Cuc și Denisa Vidican), a fost restituit DNA Oradea de către Curtea de Apel Cluj, unde fusese strămutat, iar această hotărâre a fost menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție, ambele instanțe făcând varză rechizitoriul lui Man. Ulterior, structura centrală a DNA a emis soluție de clasare în această cauza, cu motivarea că faptele nu există.

După restituirea dosarului susmenționat însă, în ziua în care a aflat că judecătorul Galea a fost repus în funcție și că urmează să-i fie achitate drepturile salariale cuvenite, șeful DNA Oradea i-a fabricat un nou dosar, de dată această pentru o infracțiune de fals în declarații, acuzându-l că nu a consemnat în declarațiile de interese că ar fi membru al unei loji masonice, respectiv al Asociației Marea Lojă Națională din România. Curtea de Apel Timișoara a dispus renunțarea la pedeapsa și aplicarea unui avertisment pentru această fapta închipuită, dar judecătorul Galea a declarat apel pentru a i se constată deplină nevinovăție, deziderat care i s-a împlinit la Înalta Curte de Casație și Justiție, care l-a achitat definitivla finele lunii noiembrie 2019. În urmă inculparii în aceste dosare, judecătorul Galea a fost suspendat din profesie în jur de patru ani, perioada în care a fost privat de salarii și alte drepturi cuvenite. Magistratul a avut o situație familială foarte grea în această perioada, în condițiile în care unul din fiii săi era student la Cluj-Napoca, iar celălalt fiu era elev la liceu.

Procurorul Man a mutilat multe alte destine ale unor oameni trimiși în judecată care au fost declarați nevinovați. Episcopului greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea, i-a fabricat, cu concursul procurorului Dan Chirculescu, un dosar pentru dare de mită și complicitate la abuz în serviciu. Episcopul a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în decembrie 2018, dar anii de umilințe i-au zdruncinat grav sănătatea, fiind internat multă vreme la tratamente la spitalul Vaticanului din Roma. Probleme grave de sănătate are și fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, Viorel Gavra, după ce procurorii Ciprian Man și Marius Iancu de la DNA Oradea i-au fabricat un dosar penal consoartei sale și au încercat să-i fabrice un dosar penal lui însuși, folosindu-se de un infractor condamnat de etnie romă. Nu au reușit acest lucru, însă au reușit să obțină excluderea să din magistratură, în urmă unei sesizări mincinoase formulate către CSM că ar fi intervenit la ei în legătură cu dosarul consoartei sale, lăsându-l astfel fără profesie și fără pensie. Când vor rămâne fără profesie și fără pensie și vajnicii procurori Ciprian Man și Cristian Ardelean?

Valer Marian