Conform normelor europene si proiectelor administratiei Clujului, peste trei ani Pata Rât va deveni o amintire si se va muta în apropierea comunei Chinteni. Însa, acest lucru nu se va întîmpla decât daca institutiile vor colabora între ele, lucru putin probabil în anul electoral 2008. De Pata Rât s-au legat cercetari ale Parchetului National Anticoruptie care s-au finalizat în coada de peste si povestea speculata de mass-media a oamenilor care traiesc printre gunoaie.
Conform normelor europene de mediu, pâna în 2010 groapa de gunoi de la Pata Rât va trebui sa dispara pentru a fi relocata pe o rampa ecologica în zona comunei Chinteni. Deja studiul de fezabilitate pentru acest proiect a fost finalizat, urmând ca mijlocul acestui an CJ Cluj sa organizeze o licitatie pentru alegerea unui constructor. Cu toate ca proiectul apartine CJ Cluj iar, conform normelor UE, viitoarea rampa ecologica va trebui sa fie administrata exclusiv de o administratie publica interzicându-se asocierea public-privat, exista totusi unele tendinte de a nu se respecte aceste reguli impuse de UE. Spre exemplu, într-o conferinta de presa care a avut loc saptamâna trecuta, consilierii locali din partea social-democratilor clujeni doresc implicarea CL Cluj-Napoca în cadrul acestui proiect, întrucât municipiul este unul dintre cei mai mari producatori de deseuri din judet. “Chiar daca nu a fost cea mai buna colaborare cu CJ pe aceasta tema, este cazul ca noi sa facem un studiu de fezabilitate pentru a vedea ce metoda putem adopta pentru groapa ecologica de gunoi”, a declarat presedintele PSD Cluj-Napoca, Remus Lapusan, nemaitinând cont de faptul ca acest studiu de fezabilitate a fost finalizat deja de catre administratia judeteana. Astfel, în noua rampa ecologica a judetului Cluj vor fi investite circa 40 de milioane de euro. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a repartizat pentru studiul de fezabilitate un consortiu format din societatile Romair Consulting, Kocks Consult Gmbh, Enviroplan SA si Epem SA, iar terenul pe care se va realiza depozitul ecologic regional de deseuri masoara 18 hectare si se afla la sud-est de satul Padureni din comuna Chinteni. Suma totala necesara investitiei va proveni în proportie de 80% din fondurile UE, 18% din aceasta de la bugetul de stat si 2% din fondurile CJ Cluj. Conform legislatiei în vigoare, viitoarea rampa ecologica de la Chinteni va deservi întregul judet, neputându-se construi decât un singur depozit ecologic.
Sa ne batem pe gunoaie
Un alt proiect al municipalitatii privitor la deschiderea unei rampe ecologice a fost prezentat la mijlocul anului trecut, si consta în concesionarea catre o societate comerciala a mai multor servicii de salubrizare, printre care si cel de închidere a actualei Pata Rât. Astfel, investitorul privat va trebui sa deschida un depozit ecologic de deseuri pe un teren propriu si sa exploateze creditele de carbon existente în rampa Pata Rât, prin vânzarea acestora catre o alta societate de salubrizare.
Pâna în prezent, proiectul unei rampe ecologice a fost disputat de catre mai multe partide politice. Partidul România Mare ar fi dorit ca locatia rampei sa fie în comunele Aghires sau Luna, udemeristii ar fi dorit-o la Cara, social democratii la Apahida, iar cei din CDR la Câmpenesti. Initial, proiectul CJ Cluj ar fi trebuit sa se concretizeze în zona comunei Apahida, pe 12 hectare în satul Dezmir. Însa CL Apahida s-a retras din aceasta asociere din cauza aparitiei unor alte proiecte mai fiabile din punct de vedere imobiliar, dorind ca investitorul privat sa se asocieze direct cu CL Apahida, si nu cu administratia judeteana. La sfârsitul anului trecut, CL Apahida a organizat o licitatie în care punea la dispozitia unui investitor privat circa trei hectare de teren în zona Pata Rât, pentru amenajarea unei statii de reciclare pentru deseurile din constructii. Silviu Prigoana, omul de afaceri care detine grupul de firme Rosal, doreste sa deschida o afacere de salubrizare la Cojocna, unde a achizitionat 32 de hectare de teren pentru implementarea unui depozit ecologic. În 2006, omul de afaceri a blocat o licitatie organizata de CJ Cluj privitoare la o rampa ecologica si a sesizat o serie de nereguli în caietul de sarcini. În ultimii ani, cantitatea de deseuri menajere produsa de clujeni a crescut continuu, ajungând ca, în numai doi ani aceasta sa fie de aproape 400.000 de metri cubi. Din 2003 pâna 2005, de exemplu, cantitatea de deseuri menajere colectate a crescut cu aproximativ 70.000 de metri cubi.
Antecedente murdare
De peste zece ani, autoritatile locale si judetene se întrec la sânge pentru realizarea unei rampei ecologice regionale. În repetate rânduri, Garda de Mediu a amenintat cu amenzi pentru neînchiderea actualei gropi de gunoi.
În perioada 2001-2003 CJ Cluj a mai ratat un proiect privitor la ecologizarea deseurilor. Administratia judeteana a achizitionat cu peste patru milioane de euro doua utilaje de tip Power Pack, care însa erau la mâna a doua. Momentan acestea sunt defecte si depozitate la Gherla si Câmpia Turzii. Aceasta afacerea a fost si în atentia PNA, dar dosarul nu s-a solutionat cu nicio acuzatie. Neregulile sesizate au constat în faptul ca autoritatea judeteana nu a organizat o licitatie publica, ci s-a format o comisie de negociere formata din Liviu Medrea, Radu Spânu, Petru Malai, Szekely Istvan, Daniel Prigoana, Dorin Ciatarîs, Virgil Blasiu, Ioan Ungur, Ioan Vasinca, Nicolae Pop si Lucia Todoran. Banii necesari cumpararii sistemului au fost obtinuti printr-un credit bancar de la Banca Tiriac. Firma prin care s-au cumparat utilajele a fost XPO Externe Projekt Organization, o societate de consultanta reprezentata de un anume Willi Pichler. Însa, în urma receptiei, utilajele s-au dovedit a fi second-hand si, dupa ce au fost duse în localitatile Turda si Dej, au ajuns fiare vechi. Din aceasta afacere, cea mai câstigata parte a fost Banca Tiriac, care a bagat în conturi în jur de 900.000 euro (reprezentând valoarea dobânzilor, comision de risc, etc, n.red.)
Stefan Trandafir
Conform Strategiei si Planului National de Gestiune a Deseurilor, elaborate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, se prevede ca, pâna în anul 2022, deseurile generate de activitatile casnice si industriale vor fi depozitate în mod organizat, în asa numitele depozite de deseuri ecologice. Astfel, pâna în 2022, ministerul îsi propune sa realizeze, la nivel national, 50 de depozite ecologice zonale de capacitate mare. Costurile pentru realizarea acestor depozite se ridica la aproximativ 30 de miliarde de euro. În cazul viitoarei rampe de la Chinteni, accesul se va face prin intermediul centurii ocolitoare de nord a municipiului din zona Nadasel-Jucu, care va fi prevazuta cu un nod rutier care va face legatura cu satul Padureni. Normele europene de mediu prevad ca distanta minima de la cea mai apropiata locuinta fata de rampa sa fie de 500 de metri, întregul ansamblu sa fie împrejmuit si securizat, intrarea sa se faca doar pe baza de cartela iar deseurile procesate sa fie selectate.
