Societatea austriacă Willy Hermann Wirkwarenerzeugung GMBH din Austria a depus cerere de intrare în procedura insolvenţei împotriva Flacăra SA, societate vândută de Vasile Leordean în 2006 grupului Jolidon-Argos, deţinut de omul de afaceri Gabriel Cîrlig. Societatea austriacă a cerut insolvenţa pentru o datorie de 38.000 de euro, neachitată la termen. Producătorul de lenjerie Jolidon, cu peste o mie de angajaţi, se află în procedura insolvenţei din 17 iunie.
SC Flacăra SA a avut anul trecut un profit net de doar 47.442 lei şi o cifră de afaceri de aproape 11 milioane lei. Societatea Flacăra SA are, potrivit site-ului Ministerului Finanţelor, 259 de angajaţi. SC Flacăra s-a înfiinţat în 1949 şi, iniţial, producea uniforme militare. Ulterior, fabrica de confecţii s-a specializat pe producerea de articole vestimentare pentru export. Fosta fabrică Flacăra a fost privatizată în 1997, când societatea româno-germană Leotex Industries Cluj a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni.
Flacăra s-a divizat în 2006, pe când avea o mie de angajaţi. , Jolidon a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni (71,8%) al producătorului de confecţii LCS Conf SA (Flacăra SA) din Cluj Napoca, deţinut de firma romano-germana Leotex Industries. Tranzacţia de 800.000 de euro s-a derulat pe piaţa Rasdaq. Înainte de această achiziţie, Gabriel Cârlig, proprietarul companiei Jolidon Import-Export, deţinea 10% din acţiunile LCS Conf (Flacăra) Cluj-Napoca.
Activele imobiliare au rămas la Vasile Leordean prin LCS Imobiliar, care în 2008 a vândut terenul de 1,8 hectare de pe strada Someşului a fost vândut nemţilor de la LBBW, care în 2014 l-au vândut la iQuest.
Cum a intrat textila la apă
Una dintre cele mai răsunătoare prăbuşiri financiare din ultima perioadă este a afacerilor patronate de Gabriel Cârlig. Afacerile milionarului clujean au întâmpinat probleme începând cu anul 2009, când mai mulţi parteneri de afaceri au început să ceară insolvenţa Jolidon pentru neplata unor servicii. Ulterior, Cârlig a fost declasat din Top 300 milionari români.
Tribunalul Comercial Cluj a ţinut luni bune în sertar o cerere înaintată de Banca Comercială Română pentru deschidere procedurii de insolvenţă împotriva Jolidon Import Export SRL. În Dosar s-au mai înscris Direcţia Generală a Marilor Contribuabili, ca intervenient, şi creditorii AB SYSTEMS SRL şi MAB EUROPE SRL. Patronul societăţii, Gabriel Cîrlig, a mai avut probleme cu creditorii, dar a reuşit până acum să se ”fofileze”, chiar dacă an de an a figurat pe lista marilor datori la stat din judeţul Cluj.
Jolidon Import Export SRL, societate controlată de Gabriel Cîrlig, a încheiat anul 2013 cu pierderi de 3,6 milioane lei, cele mai mici din ultimii 5 ani (faţă de 35 de milioane de lei în 2010), cu o cifră de afaceri de 97,39 milioane lei, la 1.069 de angajaţi. Potrivit listafirme.ro, la finalul anului 2013, datoriile totalizau 251,785 milioane lei, cele mai mari din ultimii 5 ani, capitalurile proprii fiind negative, -49,35 milioane lei.
La data de 31 decembrie 2014, Jolidon Import Export SRL înregistra datorii la bugetul de stat în valoare totală de 13.929.015 de lei. Potrivit supervizor.ro, Centrala Incidentelor de Plăţi arată situaţia îngrijorătoare a finanţelor acestei companii: 2.206 bilete la ordin refuzate la plată, în valoare totală de 16,17 milioane lei, plus un cec de 10.150 lei.
Află mai multe:
O firmă din Afacerea Flacăra subevaluată la jumătate
Cine ţine lista cu datoriile
În vara acestui an, administratorul judiciar Letiţia Georgiu a finalizat tabelul preliminar al creanţelor societăţii Jolidon Import Export SRL, producător renumit de lenjerie de corp. Totalul creanţelor acceptate de administratorul judiciar se ridică la peste 320 de milioane lei.
Sumele din tabel sunt de-a dreptul ameţitoare. Acesta începe cu cei mai importanţi creditori, ai căror creanţe beneficiază de o cauză de preferinţă. Aici intră băncile Alpha Bank, Banca Transilvania, BRD, Intesa San Paolo, Volksbank prin Rabon Credit Solutions, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu peste 37 de milioane lei, Astra Rail Management Gmbh din Germania cu peste 116 milioane lei şi primăria Cluj-Napoca cu peste 390.000 lei.
Totalul de creanţe care beneficiază de cauza de preferinţă se ridică la 221.637.611,89 lei, ceea ce reprezintă 87,18% din totalul voturilor din adunarea generală a creditorilor. Creanţele salariale, unde intră şi handbaliste, sunt de aproape 300.000 lei. Creanţele indispensabile, cum sunt datoriile la Apă, Electrica, se ridică la 133.000 lei.
La creanţe chirografare, adică cei care au şanse mici să-şi mai vadă banii, intră numeroase fime cu care a colaborat Jolidon, între care Central SA Cluj-Napoca cu aproape 280.000 lei, E.On Energie cu 367.000 lei, Fabrica Tessuti Elastici Besana cu peste 1,16 milioane lei, Swarovski International Distribution – peste 272.000 lei, Telekom cu peste 100.000 lei. Totalul creanţelor chirografare este de peste 77 milioane lei.
Terenul, valorificat pe piaţa IT
În 2008, terenul de 18.000 mp al fostei fabrici se tranzacţionase pentru aproape 1.000 de euro/mp, potrivit informaţiilor de la vremea respectivă. LBBW Immobilien, divizia imobiliară a unui grup financiar german, cumpărătorul, a ajuns la faza în care a obţinut avize şi chiar autorizaţii de construire pentru o parte dintre imobilele dorite de investitori. Mai precis, nemţii de la LBBW trasaseră în 2008-2009 planuri pentru un ansamblu cu funcţiuni mixte şi clădiri care ajungeau, în proiect, la 20 de etaje.
Achiziţionată de asociaţii companiei de IT iQuest, fosta platformă a fabricii Flacăra e acum teren de lucru pentru proiectanţi. Vechea fabrică va fi păstrată, însă în jurul ei va fi conceput un ansamblu de birouri şi servicii, cu lucrări planificate în etape.
„Proiectul va acoperi întreaga suprafaţă a fostei fabrici Flacăra, având influenţe asupra amenajării vecinătăţilor şi aducând noi spaţii cu acces pentru public în zonă. În acest moment de dezvoltare a proiectului se preconizează două etape majore, fiecare acoperind circa 50% din proiect”, a explicat pentru Actualdecluj.ro Şerban Ţigănaş, unul dintre arhitecţii implicaţi în proiect, asociat în biroul Dico şi Ţigănaş, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România şi membru în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism. Prima etapă preconizată pentru terenul de pe strada Someşului se referă la realizarea birourilor pentru IQuest, pentru proprii angajaţi. Cea de-a a doua etapă se va realiza după terminarea primei faze, care este acum obiectivul principal. „Tema pentru prima fază s-a dezvoltat împreună cu clientul, ţinând cont de aspiraţiile angajaţilor firmei, care au fost chemaţi să contribuie la definirea unui loc de muncă de cea mai bună calitate. S-a recurs la consultarea unor specialişti pentru calibrarea temei de proiect şi au rezultat, pe lângă suprafeţele de birouri necesare acum firmei şi dezvoltării sale în viitor, mai multe funcţiuni complementare”, a explicat Ţigănaş. Astfel, potrivit viziunii anunţate acum, ansamblul ar trebui să beneficieze în viitor de un spaţiu public cu acces nelimitat, tranzitabil de cetăţeni, în mijlocul dezvoltării, amenajat ca o „grădină de cartier”, spaţiu din care va exista acces la unităţi de alimentaţie şi comerţ alimentar.
