CJ Cluj a câștigat definitiv patrimoniul imobiliar al lui Octavian Goga

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dat un verdict definitiv în procesul dintre CJ Cluj și moștenitorii lui Octavian Goga. Patrimoniul format dintr-un castel și domeniul aferent, unde se află Muzeul Octavian Goga, va ajunge în administrarea CJ Cluj. Verdictul ÎCCJ stabilește că certificatul de moștenitor al Veturiei Goga trebuie anulat. De altfel, Octavian Goga a lăsat averea lui statului român.

În cursul acestei săptămâni, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dat un verdict definitiv în procesul dintre CJ Cluj și presupușii moștenitori al lui Octavian Goga. Disputa a constat în stabilirea dreptului de proprietate asupra patrimoniului Goga, format dintr-un castel și domeniul aferent.

Instanța Supremă a dat o hotărâre prin care s-a dispus anularea certificatului de moștenitor al pretinșilor moștenitori ai Veturiei Goga. De asemenea, decizia a constatat calitatea CJ Cluj de moștenitor al ansamblului muzeal ,,Octavian Goga” și a dispus înscrierea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate al acestuia, acordând forului administrativ județean inclusiv cheltuielile de judecată solicitate.

”Este o mare victorie nu doar a Consiliului Județean Cluj ci a întregii Românii și a fiecărui român în parte. Miza procesului pe care l-am câștigat definitiv a reprezentat-o acest domeniu, parte a patrimoniului național și care are o valoare inestimabilă nu doar din punct de vedere material ci și prin simbolistica aparte pe care o are. Castelul și întreg domeniul sunt strâns legate de personalitatea marcantă a celui care a fost „poetul cântării pătimirii românilor”, marele poet și om politic Octavian Goga, luptător fervent pentru drepturile românilor din Transilvania și pentru Unire, fost prim-ministru al României”,  declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Anul trecut, Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat în acest dosar și a dat câștig de cauză autorității județene. Moștenitorii Veturiei Goga, frații Radu și Florin Mureșan au contestat verdictul instanței clujene la ÎCCJ, dar instanța supremă a respins definitiv calea de atac.

”Respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâții Mureșanu Florin Gheorghe si Mureșanu Radu Pompiliu Marius împotriva deciziei civile nr. 264/A din data de 20 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, Secţia I civilă. Definitivă”, arată soluția pe scurt a ÎCCJ emisă în 8 decembrie.

Au reclamat că actul de donație a fost impus de statul român

Urmașii Veturiei Goga au deschis în anul 2005 o acţiune în revendicare a domeniului de la Ciucea, în ciuda faptului că în testamentului fostei soții a poetului era precizat că întreaga proprietate este donată statului român. Aceștia au cerut instanţei să constate nulitatea absolută a donaţiei făcute de Veturia Goga statului român şi să dispună desfiinţarea acesteia, precum şi nulitatea testamentului.

O dată cu acest proces înaintat, frații Mureșan au susținut că în anul 1944, autoritățile comuniste au deposedat-o pe Veturia de proprietăţile avute în Bucureşti, Predeal şi Mamaia, iar posibilitatea ca aceasta să fi dorit să doneze de bună voie singurele bunuri ce îi mai rămăseseră ar fi exclusă. Aceștia au considerat că încheierea contractului de donaţie a fost impusă străbunicii lor, fiind un mod de a deghiza o altă preluare forţată a statului român. Astfel, comuniștii ar fi obligat-o să redacteze un testament olograf prin care să lase averea sa statului. Singurul motiv pentru care Veturia Goga ar fi acceptat această modalitate de deghizare a exproprierii sale a fost teama că poetul Octavian Goga va fi în continuare exclus din rândurile poeţilor naţionali şi că publicarea operelor sale va fi interzisă.

Instanțele au decis doar să constate nulitatea absolută a donaţiei realizate de Veturia Goga în favoarea statului român şi să respingă cererea vizând nulitatea absolută a testamentului întocmit de Veturia Goga. Sentinţa nu a fost definitivă.

În anul 2012, după nu mai puţin de 24 de termene de judecată, o instanţă bucureşteană a apreciat că demersul celor trei este neîntemeiat, respingând cererea de revendicare. Hotărârea nu a fost definitivă iar urmașii Veturiei Goga au înaintat apel la Curtea de Apel Bucureşti. În apel, Consiliul Judeţean Cluj a făcut toate eforturile pentru a salva Muzeul “Octavian Goga’’ de la Ciucea. Cu toate acestea, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea urmaşilor Veturiei Goga, constatând că donaţia este lovită de nulitate absolută. În acest context, Consiliul Judeţean Cluj a înaintat recurs însă, în octombrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis respingerea acţiunii şi menţinerea deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti.

Astfel, urmaşii Veturiei Goga au avut parte de victorie și au reușit să preia averea lui Octavian Goga. Pentru a prelua efectiv bunurile de la Ciucea, Florin Mureșan și Marius Mureșan au înaintat în luna mai a anului 2017 o acțiune la Tribunalul Cluj împotriva Consiliului Judeţean Cluj, cerând restituirea completă  a Complexului Muzeal de la Ciucea, însă instanţele au respins solicitarea făcută.

Deși au pierdut definitiv procesul în vederea restituirii integrale a bunurilor, la începutul anului 2018, Consiliul Județean Cluj a avut surpriza să afle că cei doi fraţi au reușit să devină proprietari cu acte în regulă asupra muzeului, cu ajutorul unui notar din Sibiu ce le-a eliberat un certificat suplimentar de moștenitor. Astfel, frații Mureșan, au solicitat deja Consiliului Judeţean să evacueze toate bunurile și Primăriei comunei Ciucea să facă trecerea în registrul agricol a tuturor proprietăţilor care au aparţinut lui Octavian Goga şi ulterior Veturiei Goga pentru a putea plăti taxe şi impozite locale.

Averea lui Octavian Goga

Printre colecţiile importante se numără cea de Artă Plastică din care fac parte 309 lucrări ale unor artişti români cum ar fi: Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Nicolae Grigorescu, Elena Popea, dar şi lucrări de artă universală.

De asemenea, muzeul adăposteşte o bibliotecă de peste 6000 de volume, o ladă maură din lemn de cedru (din secolul al XVI-lea), o masă de lucru, o canapea şi câteva scaune, schiţe de Nicolae Grigorescu, candele brâncoveneşti (secolele XVII – XVIII).  Pe lângă acestea se mai întâlnesc corespondenţe şi manuscrise ce au aparținu poetului Octavian Goga.

Domeniul de la Ciucea a fost cumpărat de Octavian Goga în 1920 de la Bontza Berta, văduva poetului maghiar Ady Endre. Valoarea tranzacţiei a fost de 280 mii de coroane, bani pe care Goga i-a împrumutat de la Banca Agricolă. Domeniul cuprinde castelul şi mai multe anexe gospodăreşti. În castelul reconstruit în perioada interbelică de Goga se află astăzi muzeul Memorial „Octavian Goga”. Muzeul adăpostește o vastă colecție de covoare, port popular si alte obiecte de artă populară adunate de către Octavian Goga de pe toate meleagurile ţării, precum și o impresionantă bibliotecă. În grădină se află mausoleul poetului şi al soţiei sale, Veturia Goga. Tot în gradină se află o biserica de lemn din sec. XVI adusă aici de către Octavian Goga.

Potrivit certificatului de moștenitor obținut de cei doi frați, averea Veturiei Goga constă într-un teren de 3420 mp în localitatea Ciucea, o clădire numită Ady Endre, clădirea Casa Albă, clădirea Casa de pe stâncă, un teren de 10.404 mp, casa de piatră cu patru apartamente, clădirea Mănăstirea cu 14 camere, un teren de 338 mp, un imobil de 338 mp, clădirea Castel, o clădire gospodărească şi un alt teren de 216 mp.

Testamentul Veturiei Goga

“Subsemnata Veturia Octavian Goga, dispun asupra următoarelor: averea mea mobilă şi imobilă situată în comuna Ciucea o va moşteni statul român. Obligaţia statului este ca în comuna Ciucea să înfiinţeze un muzeu în amintirea păstrării memoriei soţului meu Octavian Goga păstrând în această clădire toate bunurile mobile, inclusiv biblioteca aşa cum se găsesc ele aşezate încă din timpul soţului meu. Desigur că biblioteca va putea fi citită şi folosită de oameni literaţi ori de studenţi pentru documentarea diferitelor lucrări ce le realizează”, se arată în actul de donație către statul român.