În şedinţa de luni consilierii au propusă spre aprobare contribuţia financiară a Consiliului Judeţean Cluj la acţiunea Uniunii Europene „Capitală Europeană a Culturii” pentru anul 2021 în România, pentru perioada 2017 – 2022, în cuantum total de 6 milioane de euro. Disponibilizarea sumelor este condiţionată de obţinerea, de către Municipiul Cluj-Napoca, a titlului de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021.
Bani ar urma să fie acordaţi în mai multe ”rate”, după cum urmează: 375.000 euro în anul 2017, 375.000 euro în anul 2018, 375.000 euro în anul 2019, 750.000 euro în anul 2020, 3.500.000 euro în anul 2021 şi 625.000 euro în anul 2022.
Acţiunea „Capitala Europeană a Culturii” este o iniţiativă a Uniunii Europene care urmăreşte să pună în evidenţă bogăţia şi diversitatea Europei, precum şi aspectele culturale comune ale ţărilor sale cu scopul de a contribui la apropierea popoarelor europene şi de a îmbunătăţi cunoaşterea reciprocă.
Titlul de Capitală europeană a culturii se acordă în fiecare an cel mult unui oraş din fiecare dintre cele două state membre care apar în calendarul stabilit în anexa la Decizia nr.445/2014/UE, care reglementează acţiunea Uniunii în favoarea evenimentului Capitală europeană a culturii pentru anii 2020-2033. Pentru anul 2021, cele două state membre care au dreptul de a găzdui acţiunea Capitală europeană a culturii sunt România şi Grecia. În 2021, în conformitate cu calendarul menţionat anterior, titlul de Capitală europeană a culturii se va acorda şi unui oraş dintr-o ţară candidată sau dintr-un potenţial candidat.
Nu zice hop până când sari şanţul
Ministerul Culturii este autoritatea responsabilă de procedura de selecţie pentru titlul de „Capitală europeană a culturii” pentru anul 2021 în România.
Cluj-Napoca şi-a exprimat intenţia de a candida pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. În acest sens, a fost înfiinţată o structura asociativă care reuneşte principalele structuri administrative locale şi judeţene, culturale, universitare şi ale mediului socio-cultural din oraş cu scopul de a pregăti demersurile specifice ale candidaturii.
Oraşele care se înscriu în competiţia pentru desemnarea Capitalei Europene a Culturii trebuie să completeze o aplicaţie şi să răspundă unor întrebări ce vizează propunerea culturală, profilul oraşului, dimensiunea internaţională a oraşului, capacitatea de implementare, configuraţia bugetelor, implicarea populaţiei locale în proiect şi comunicarea internaţională a proiectului.
Ministerul Culturii din România a lansat în data de 10 decembrie 2014.
Suma devine accesibilă doar dacă oraşul va câştiga acest titlu, fiind o garanţie în faţa juriului internaţional privind determinarea autorităţilor de a implementa proiectul.
Pentru ce asigură CJ fonduri
La fel ca şi în cazul Consiliul Local Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean Cluj este beneficiar direct al eventualităţii câştigării titlului european. Conform Apelului şi a regulamentului de concurs aplicaţia se poate depune DOAR în numele unui oraş şi nu în numele unei regiuni (judeţ). Proiectul Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană a fost gândit de la început ca un proiect care cuprinde Municipiul Cluj-Napoca, dar şi zonele cu potenţial cultural şi turistic din judeţul Cluj. Mai mult, pe raza administrativă a oraşului îşi desfăşoară activitatea cele mai multe instituţii de cultură aflate în subordinea Consiliului Judeţean: muzeele, Filarmonica de stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi.
Aeroportul, principala poartă de intrare în oraş pentru străini şi beneficiar direct al creşterii numărului de turişti este de asemenea aflat în subordinea Consiliului Judeţean Cluj.
O altă condiţie a candidaturii o reprezintă identificarea temelor proiectului cultural propus. Au fost organizate 10 prezentări publice pentru diferite grupuri profesionale, instituţii culturale şi universităţi, a fost lansat un apel public pentru idei de proiecte în urma cărora s-au adunat peste 60 de idei noi de proiecte.
Au fost identificate nouă teme de proiecte, iar trei dintre aceste teme vizează direct Consiliul Judeţean Cluj, datorită domeniului dezvoltat sau a instituţiilor din subordinea sa implicate în proiectele propuse.
- Satul Transilvan
Primul proiect vizează Satul Transilvan şi abordează relaţia dintre Clujul de azi şi comunitatea rurală, ţărănească, căutând să studieze şi să valorifice influenţele pe care cele două medii, aparent disparate, le au sau le pot avea unul asupra celuilalt. Mai mult, satul transilvănean este, surprinzător sau nu, o oglindă a oraşului: o împletire de etnii, confesiuni şi istorii. Comunităţi diverse, bine conturate, care pot învăţa unele de la altele. Îmbinarea celor două lumi afirmă caracterul tradiţional, istoric al Clujului (estul din vest), punându-i la dispoziţie mijloace noi de manifestare în plan cultural, artistic, social şi chiar economic (stimulând vestul din est).
Astfel, 10 sate din judeţul Cluj vor găzdui activităţi culturale reprezentative: tradiţii şi sărbători, gastronomie, muzică, patrimoniu material, agro-turism şi rezidenţe artistice etc. Vor fi definite mai multe trasee turistice şi culturale care evidenţiază câteva sate transilvane reprezentative (spre ex. satul pălincii sau trasee gastronomice, religioase etc.). Vor exista şi un program de stimulare a meşteşugurilor tradiţionale şi de de încurajare a agriculturii rurale şi a consumului de produse agricole tradiţionale la oraş.
- Treasure Cluj
De asemenea, prin Treasure Cluj va lua naştere Parcul de Etnografie Intergalactică: amenajarea spaţiului din vecinătatea Muzeului Etnografic Romulus Vuia (aflat în proprietatea Consiliului Judeţean), în vederea realizării unui parc tematic care să îmbine arta, tehnologia şi etnografia. Caracterul etnografic este oferit de către bogăţia/moştenirea muzeului existent, iar cel intergalatic de către misticismul şi legendele urbane din pădurea Hoia-Baciu – recunoscute chiar la nivel internaţional.
În baza unui concurs anual vor fi realizate instalaţii artistice care vor popula spaţiul respectiv, devenind astfel un punct major de atracţie turistică – gestionat de către Consiliul Judeţean, prin parcul etnografic. Astfel, CJ Cluj vrea să realizeze în parteneriat cu Universitatea Tehnică, Ordinul Arhitecţilor din România – filiala Transilvania, artişti plastici şi compania franceză La Machine, din Nantes o serie de instalaţii hidraulice (vezi foto).
- Centrul European de Artă Contemporană
Nu în ultimul rând, Centrul European de Artă Contemporană va avea un statut de platformă multifuncţională de cercetare, expunere, educaţie şi promovare în domeniul artelor vizuale şi arhitecturii contemporane, fiind gândit ca o formulă inovatoare pentru ceea ce reprezintă muzeele de artă contemporană. Având ca prioritate focalizarea pe creaţia artistică şi activitatea de curatoriat realizate la Cluj-Napoca, CEAC se defineşte ca platformă europeană – atât prin abordarea artei contemporane într-un context european, cât şi prin practicile şi instrumentele curatoriale, educaţionale, comunicaţionale utilizate.
Calendarul Capitalelor Europene ale Culturii 2021 este următorul:
- 10 decembrie 2014 – Lansarea apelului
- 16 februarie 2015 – Sesiune de informare
- 10 decembrie 2014 – 10 octombrie 2015 – Perioada de pregătire a candidaturii de către oraşele care doresc să obţină titlul de Capitală Europeană a Culturii şi depunerea candidaturilor. (10 oct. 2015 – DATA LIMITĂ DE DEPUNERE A CANDIDATURII)
- 7-10 decembrie 2015 – Întâlnirea de preselecţie şi adoptarea listei scurte a oraşelor preselectate
- Septembrie 2016 – Organizarea selecţiei finale
- Până la sfârşitul anului 2016 – Desemnarea formală a oraşului câştigător
