Clientii PDL si cercetatii penali vor sa construiasca pista Aeroportului International Cluj-Napoca

Termenul limita pentru depunerea cererilor de documente sau pentru acces la documente este 04.04.2011, ora 12.00, documentatia fiind disponibila la sediul Aeroportului International Cluj-Napoca. Termenul limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 07.04.2011, ora 09.00, la ora 11.00 a aceleiasi zile urmand sa fie deschise ofertele. Valoarea estimata a contractului este de 39.900.000 EUR, modalitatea de finantare fiind din fonduri proprii, credite bancare, fonduri externe nerambursabile, alocatii bugetare si alte fonduri legal constituite cu destinatia de investitii.

Alpine Bau se numara printre firmele care au ridicat caietul de sarcini pentru noua pista a Aeroportului International din Cluj-Napoca. Ioan Tautu si Laszlo Szabo, directorii a doua firme “abonate” la banii publici, Inocsa Ingenieria SL Madrid si Alpine Bau GmbH, sunt cercetati de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) pentru luare si, respectiv, dare de mita. Cele doua firme nu sunt straine de afacerile din judetul Cluj, ele primind mai multe contracte pentru diverse lucrari care s-au derulat in Cluj. Alpine Bau a participat la licitatia pentru constructia stadionului “Ion Moina” si a primit contractul pentru construirea unuia dintre parcurile industriale Tetarom. Firma lui Ioan Tautu s-a aratat interesata si de licitatiile anterioare pentru construirea stadionului “Ion Moina” care au avut loc pe vremea cand presedintele CJ Cluj era liberalul Marius Nicoara. La acea data, de numele Alpine Bau s-au legat o serie de probleme, intrucat societatea a licitat alaturi de o firma spaniola, FCC Construction, ulterior, “Gazeta de Cluj” dezvaluind faptul ca cele doua societati fac parte din acelasi grup si concurau intre ele. FCC Construction si Alpine Mayreder au castigat pana acum un important proiect de infrastructura rutiera din Romania, centura de ocolire a Bucurestiului. Pentru aceasta lucrare, statul va plati consortiului FCC peste 30 milioane de euro. Alpine a castigat un proiect important in Romania, si anume construirea unui nou sediu al companiei Petrom, pentru care va primi 85 milioane euro. Alpine Bucuresti a fost infiintata in 1999, este detinuta integral de Alpine Mayreder, care a avut in 2009 o cifra de afaceri de 3,5 miliarde de euro.

Una dintre firmele care ridica toate caietele de sarcina este societatea germana Max Boegl. Ea au participat si la licitatia pentru stadionul “Ion Moina”. Germanii de la Max Boegl nu sunt straini de licitatiile romanesti, ei fiind “prieteni” la catarama cu o serie de firme italiene abonate la lucrarile romanesti de drumuri.  Firma Max Bogl Baunternehmung GMBH&CO este actionara a companiei Astaldi Max Bogl CCCF JV SRL, alaturi de Astaldi SPA si Societatea de Constructii Bucuresti.

Compania Astaldi a fost la randul ei un alt cumparator al caietului de sarcini pentru “Ion Moina”. Firma are trei contracte castigate pe cont propriu la Ministerul Transporturilor in valoare totala de 30,4 milioane euro.

 

La Registrul Comertului, Astaldi Roma SA apare ca fiind radiata, dar numele firmei Astaldi se gaseste intr-un joint-venture format in 2004 “Astaldi – Max Bogl – CCCF JV SRL” cu o datorie totala, in 2010, de 40,8 milioane lei si un profit negativ de 1,5 milioane de lei. CCCF este o firma romaneasca, Compania de Constructii Cai Ferate, o “abonata” a banului public, firma care il are in Consiliul de Administratie pe Aleodor Francu, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor si fostul sef de cabinet al premierului Tariceanu. Grupul german Max Boegl este una dintre firmele “preferate” pe piata constructiilor din Romania, intrucat printre cele mai mari proiecte pe care germanii le-au primit de la stat pana acum se numara constructia stadionului “Lia Manoliu” din Bucuresti, centura Sibiului sau proiectul de constructie a autostrazii Medgidia-Constanta. La ultimul proiect, Max Boegl lucreaza tot impreuna cu italienii de la Astaldi, iar pentru constructia celor 19,2 km consortiul germano-italian va primi de la bugetul national nu mai putin de 211 milioane de euro. Pentru construirea stadionului bucurestean, Max Boegl-Astaldi vor obtine peste 120 milioane de euro fara TVA, iar pentru cei 15 km de centura a Sibiului contractul semnat este in valoare de 49 milioane de euro. La Registrul Comertului, Astaldi apare cu doua sucursale in Romania, una la Bucuresti, avand ca obiect de activitate constructii de cladiri si lucrari de geniu, civile, iar a doua sucursala este la Timisoara si, chiar daca are ca obiect de activitate constructii de autostrazi, drumuri, aerodromuri si baze sportive, societatea are un angajat si un profit brut de 1.935.631 lei noi. Indicatorii financiari ai Astaldi arata ca profitul brut al exercitiului este identic profitului net al exercitiului atat la sucursala din Bucuresti, cat si la cea din Timisoara.

O alta companie care a ridicat caietul de sarcini pentru noua pista este Concefa. Compania care realizat consolidarea statuii lui Matei Corvin are licitatii castigate in intreaga tara. Compania de constructii Concefa Sibiu (COFI), controlata de omul de afaceri Cercel Horatiu, a anuntat la inceputul lunii ca a semnat cu CFR un contract in valoare de aproape 17,1 milioane de lei pentru reparatii la infrastructura podului peste Dunare dintre Giurgiu si Ruse. De altfel, primaria Alba-Iulia este un alt “sponsor” al cifrei de afaceri a companiei. Firma de constructii Concefa Sibiu  a anuntat pe bursa ca a semnat, recent, cu Primaria Municipiului Alba, un contract in valoare de 8,5 milioane de lei, fara TVA, pentru executarea unui pasaj pe DN1 la nivelul trecerii de cale ferata din Alba Iulia. Acesta este cel de al treilea contract anuntat de companie in ultimele doua saptamani. Concefa este in proces de listare pe piata reglementata a BVB la categoria I, iar in prezent actiunile firmei se tranzactioneaza pe piata RASDAQ.

Concefa apartine magnatului constructiilor, sibianul Horatiu Cercel, si a mai lucrat in Cluj-Napoca la reconstruirea podului Napoca de peste Somes. Firma lui Cercel a castigat constant licitatii organizate de stat, mai ales dupa ce sibianul s-a inregimentat, in 2005, intr-unul din partidele aflate la guvernare. Dupa doua saptamani de la intrarea lui Cercel in PD, Concefa SA a primit lucrarea de degajare a drumurilor de pe Valea Oltului in urma unor caderi masive de stanci. Acest angajament a fost un esec total al firmei, care s-a vazut in imposibilitatea de a finaliza lucrarea. Neputand face fata situatiei, autoritatile locale au fost nevoite sa apeleze la Ministerul Apararii Nationale pentru a debloca drumul national si calea ferata care strabat Valea Oltului. Inainte de a intra in PD, Cercel era social-democrat, astfel ca in urma unor licitatii organizate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Concefa a primit lucrari in cadrul programului guvernamental “Sali de sport” initiat de Adrian Nastase. In mai 2003, Primaria Sibiu a atribuit prin licitatie contractul privind reabilitarea sediului institutiei pentru 37 de miliarde de lei.

Kiat Group Construct din Bucuresti si S.C. Diferit SRL sunt alte doua firme abonate la banii publici ai PDL care au cerut caietul de sarcini pentru noua pista. Desi a avut anul trecut datorii de 7,79 milioane de lei si un profit negativ de 4,7 milioane de lei, cei de la Kiat se numara printre pretendentii constructiei noii piste a Aeroportului International din Cluj-Napoca.  Nici cei de la Diferit nu au incheiat anul 2010 fara datorii. Au avut mai mult de 10 milioane de lei datorii si un profit negativ de 1 milion.  Ultimul contract barosan pe bani publici pe care l-au primit cei de la Kiat Group si Diferit se ridica la fabuloasa suma de 140 de milioane de euro, insa acest lucru nu ii opreste sa vrea mai multe contracte publice. Firmele SC Kiat Group SRL, alaturi de SC Diferit SRL au castigat licitatia pentru atribuirea contractului in valoare de 140 de milioane de euro care prevede intretinerea strazilor din Cluj-Napoca.

Pentru a doua oara, insa, municipalitatea clujeana trebuie sa refaca licitatia pentru atribuirea contractului de 120 de milioane de euro privitor la reparatia si intretinerea strazilor din oras. Dupa ce, in martie, licitatia a fost contestata de SC Euro Construct Trading 98, firma patronata de Dan Besciu, supranumit “regele asfaltului”, acum, aceeasi licitatie este contestata de un grup de societati. Licitatia a fost castigata de SC Diferit, o firma clujeana care apartine sotilor Daniela si Nicolae Petrini, si SC Kiat Group, o firma cu patronat turcesc. Daca prima societate este o “abonata” a contractelor puse la bataie de Primaria Cluj-Napoca, unii dintre actionarii firmei turcesti au legaturi de afaceri cu Liviu Negoita, primarul PDL al Sectorului 3 din Capitala.

S.C. Diferit S.R.L Cluj este “abonata” la lucrari publice inca de pe vremea administratiei Funar. A realizat lucrari de reabilitare a drumurilor in oras primind 2,8 milioane de lei in 2004 si 2,7 milioane de lei in 2005. Firma este patronata de familia Petrini (Daniela si Nicolae). Nicolae Petrini a fost inginer in cadrul Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) Cluj. Cel mai important proiect castigat la Cluj de SC Diferit este modernizarea (2007) zonei Piata Cipariu.

 

Doua dintre firmele care construiesc stadionul “Ion Moina” vor sa prinda bani si de la noua pista: ACI Cluj si Grup 4 Instalatii.  Unul dintre actionarii Grup 4 Instalatii este Gicu Agenor Gansca, unul dintre cei mai bogati afaceristi clujeni. Gansca s-a imbogatit in urma unui contract cu Sidex Galati, care a fost foarte avantajos pentru clujean. Gansca detine un procent de 40% si din firma care detine consortiul, ACI Cluj, dar si zece procente din ACI Bistrita. De asemenea, el este actionar majoritar la Trustul de Instalatii, Montaj si Constructii (TIM), in cadrul careia este partener cu alt afacerist intrat in cursa pentru constructia stadionului, Ioan Aschilean.

Transilvania Constructii ii are ca administratori pe Ioan Moga, Gabriel Timofte, Andrei Timofte, Mircea Timofte si Melania Duma.

UTI Facility Management, compania detinuta de cunoscutul om de afaceri Tiberiu Urdareanu,  este o companie care a facut majoritatea lucrarilor la Aeroportul International Cluj-Napoca. Urdareanu este cadru militar, maior in rezerva, si este fiul generalului Tiberiu S. Urdareanu, fost sef al Comandamentului Trupelor de Tancuri si Auto in vremea regimului comunist.

 

Uti Facility Management, membra a grupului UTI, a castigat constructia hotelului si parkingului de la aeroport. Oficialii firmei au fost singurii care au anuntat ca doresc sa construiasca un parking de 2.000 de locuri si un hotel de patru stele. UTI International are un precedent in dezvoltarea Aeroportului International din Cluj-Napoca, acestia construind, alaturi de Astaldi, cele doua noi terminale de pasageri ale aeroportului.

 „In urma analizelor si clarificarilor solicitate s-a ajuns la solutia atribuirii acestui contract. In acest zile au fost verificate documentele de calificare, anume oferta tehnica si financiara si s-a constatat faptul ca redeventele ofertate corespund cu cele din documentatia de atribuire. De asemenea, societatea ofertanta a adus clarificarile solicitate de comisie si a acceptat clauzele contractuale propuse”, a declarat vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj,  Radu Bica, care este si presedintele Comisiei de evaluare.

Conform datelor de la Registrul Comertului, UTI Facility Management SA Bucuresti are in actionariat UTI Holdings B.V. Olanda (99,998%) si UTI Grup SRL Bucuresti (0,002%). Grupul de firme UTI este condus, din pozitia de presedinte, de Tiberiu Urdareanu.

Urdareanu a fost unul dintre “pionierii” afacerilor cu statul. Prin intermediul UTI, in 1993, firmele omului de afaceri au securizat retelele Bancorex si Eximbank, Centrala Nucleara de la Cernavoda. UTI a primit 60 de milioane de euro pentru securizarea Portului Constanta si 30 de milioane de euro pentru securizarea Aeroportului “Henri Coanda” Otopeni. 1,4 milioane de euro si 239,7 miliarde de lei vechi au fost sumele platite de stat catre firmele lui Urdareanu pentru securizarea statiilor de metrou din Bucuresti. UTI a facut afaceri si cu Ministerul Administratiei si Internelor pentru securizarea frontierelor, cu Directia Generala a Vamilor, Parlamentul Romaniei, Romtehnica, Ministerul Comunicatiilor, Tehnologiei si Informatiilor, CONEL.

Actionarul principal al Universitatii Cluj, Florian Walter, vrea si el o parte din banii pentru pista si de aceea a ridicat caietul de sarcini.  Firma lui Florian Walter, Romprest, a castigat milioane de euro din contracte de securitate cu statul roman.  Astfel, prin intermediul SN CFR si  Metrorex, afaceristul a incasat milioane de euro pentru a asigura securitatea diferitelor obiective, iar Walter a dorit chiar sa asigure paza aeroporturilor din Romania, care era asigurata gratuit de SRI. In plan sportiv, Walter doreste sa aduca jucatori de la prima si a doua echipa a clubului Dinamo, facand din Universitatea Cluj un satelit a echipei din Stefan cel Mare.