Pe malurile Someșului Mic funcționează mai multe balastiere ilegale pe raza localității Florești, în imediata apropiere a municipiului Cluj-Napoca. Gropile de exploatare din care sunt scoase pietrișul și nisipul sunt apoi umplute cu deșeuri provenite din construcții sau, cu deșeuri menajere. Astfel, râul este otrăvit, lucru care va impacta pentru multă vreme ecosistemul. Pentru a ascunde exploatările ilegale, peste ”cariile” plombate cu moloz este tras un strat de pământ. Din cauză că reprezentanții IPJ Cluj, Garda de Mediu Cluj, Apele Române Cluj se uită la ce se întâmplă sub nasul lor ca și cum s-ar uita în gol, cei care exploatează au ajuns să betoneze o parte din cursul râului Someșul Mic ca să treacă mai ușor cu camioanele. 

De ani de zile, pe malurile Someșului Mic se sapă ilegal cu excavatoarele în cadrul unor balastiere. Asediul asupra mediului are loc chiar în cadrul culoarului verde-albastru, un proiect de mobilitate durabil, pentru pietoni și bicicliști, de-a lungul Someșul Mic. Pentru a vedea cine sunt autorii acestor lucrări am cerut celor de la Garda de Mediu Cluj să spună câte controale au fost făcute în ultimii cinci ani în zona Gilău – Florești – Cluj-Napoca pe cursul Someșului Mic pentru a verifica sau depista existența unor balastiere amplasate și exploatate ilegal.

Potrivit răspunsului, au fost făcute două controale în 2021, au fost depistate două balastiere ilegale  și date amenzi în valoare de 80.000 lei. De asemenea, Garda a dispus oprirea activităților

Din evidențele noastre nu rezultă existența altor activități reglementate pe linie de protecție a mediului, privind exploatarea de agregate minerale pe cursul Someșului Mic între localitățile Gilău – Cluj-Napoca”, arată răspunsul Gărzii de Mediu Cluj.

Comisarul șef al Gărzii de Mediu Cluj este Viorel Pleșa, care ocupă și funcția de director a Direcției de Ecologie urbană și Spații verzi din Primăria Cluj-Napoca. Vă dați seama ce tip de ecologie se practică în Cluj-Napoca dacă persoana care conduce aceste instituții nu a fost capabilă să ofere un răspuns concludent vizavi de exploatările ilegale care au loc chiar sub ochii  somnambulici ai acestui șef.

Fiul lui, Mihai Vlad Pleșa este consilier local la Primăria Gilău și dorește să obțină un alt mandat la următoarele alegeri. Este de profesie avocat, dar are și două firme în domeniul construcțiilor, Pro Execuții SRL și Vlad Nelu Construct SRL. Nici el nu are cunoștință de existența vreunei balastiere pe malul Someșului Mic.

Oficialii Gărzii de mediu Cluj nu au vrut să spună denumirea societăților sancționate, însă răspunsul lor poate fi corelat cu rezultatele unei acțiuni făcute de Apele Române în perioada 2020-2021. La nivel național au fost realizate 357 de controale. Atunci, cei de la Apele Române Cluj au identificat trei firme care au exploatat ilegal: Milisuin SRL, AGM Cons SRL și Agregatul Zanc SRL. Este vorba despre firme controlate de milionarul clujean Liviu Florian, cunoscut pentru afacerile cu carne de porc, Gabriel Dominic Dandoci, fiul unuia dintre liderii romilor din Câmpia Turzii, și ZANC ARITON-MIRCEA, cumnatul fostului prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla.

Apele Române Cluj nu a avizat în ultimii 10 ani nicio balastieră pe albiile minore ale Someșului Mic între Gilău și Florești.

În mod normal, verificarea balastierelor ilegale intră în competența poliției. Am transmis o solicitare similară la IPJ Cluj pentru a vedea care au fost acțiunile poliției clujene în privința exploatărilor ilegale de pe malul Someșului Mic. În răspunsul primit se transmite că IPJ Cluj nu a avut chef să ofere detalii despre acest subiect.

”Referitor la evidența dosarelor de cercetare penală având ca obiect activitatea balastierelor în sectorul precizat mai sus, menționăm că nu deținem informațiile în forma solicitată de dumneavoastră. Precizăm faptul că, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, stabilește obligația autorităților/instituțiilor publice de a pune la dispoziție informațiile existente, în materialitatea lor, și nu aceea de a prelucra anumite date pentru a obține ca produs final informațiile în forma solicitată. În acest sens amintim Decizia nr. 2495/2009 a Curții de Apel București, prin care s-a reținut că ”Legea nr. 544/2001 nu impune nici unei instituții să prelucreze informațiile deținute pentru a furniza celor interesați un fel de statistici << a la carte >> ci se referă doar la furnizarea informațiilor în forma în care sunt deținute de instituție. Interpretarea contrară ar face ca activitatea de furnizare de informații să devină mult prea împovărătoare pentru instituția publică, fără nicio justificare în scopul pentru care a fost reglementat liberul acces al cetățenilor la informațiile de interes public întrucât s-ar ajunge ca orice persoană să poată solicita instituțiilor publice efectuarea de studii mai mult sau mai puțin complexe cu privire la informațiile pe care acestea le dețin într-o formă brută.”, arată reprezentanții IPJ Cluj.

Nimeni nu știe nimic despre balastierele care se văd din satelit

Balastierele sunt realizate pe parcelele de teren agricol aflate lângă malurile râului, în lunca Someșului. Potrivit legii, chiar dacă se află pe proprietăți private, balastul se află în proprietatea statului român și este considerat bun public. Pentru firmele de construcții este un element absolut necesar. Exploatarea necorespunzătorare a balastului poate duce la inundații și eroziunea malurilor râului. Însă aceste lucruri nu contează, nici pentru autorități și nici pentru cei care exploatează.

Proprietarii parcelelor de teren spun că nu știu nimic în legătură cu aceste balastiere, chiar dacă exploatările și rănile lăsate în albia râului sunt vizibile din satelit.

Sursa foto: Google Earth

Sub un strat de pământ care are o grosime de aproximativ 2 metri se află nisip și pietriș. După ce gropile făcute cu excavatoare sunt exploatate ele sunt umplute cu moloz și deșeuri din construcții. Apoi, ca un capac, pentru a ascunde ilegalitățile, este tras cu buldozerele un strat de pământ cu o grosime de aproximativ un metru.

Sursa Foto Anca Mihai

Una dintre exploatările ilegale are loc pe un teren identificat cu nr de CF 54653 aparține comunei Gilău.

Sursa foto Anca Mihai

Primarul din Gilău, Gelu Topan, spune că nu știe nimic de vreo balastieră care să funcționeze pe vreun teren aflat în proprietatea privată a Comunei Gilău. 

O altă exploatare care pare ca o rană pe cursul Someșului Mic este făcută pe un teren care îi aparține lui FERENCZ LASZLO.

Sursa foto captură Google Earth

Un alt teren pe care se fac exploatări se află pe latura sudică a canalului de fugă, aflat în proprietatea Hidroelectrica, aparține companiei Holcim

Unul dintre terenuri pe care se fac exploatări ilegale aparține familiei Szatmari. În zona respectivă multe dintre utilajele care lucrau au numerele de înmatriculare cu LSZ. Tot în această zonă o parte din cursul râului Someșul Mic a fost betonat pentru ca utilajele să nu se împotmolească atunci când sunt încărcate cu balast și traversează albia râului.

Sursa foto Anca Mihai/ Pod improvizat construit ilegal peste Someșul Mic

Membrii familiei Szatmari spun că nu știu ce se întâmplă cu terenul pentru că l-au dat în arendă, dar au uitat de la cine primesc bani pentru închirierea parcelei.

”Terenul e dat in arenda unei firme care a excavat balast. Nu mai știu să vă spun care e numele firmei pentru că terenul e al lui tata”, a declarat Szatmari Szabolcs. El este acționar cu 50% din firma SZATMARI CONSTRUCT, cu domeniu de activitate în domeniul construcțiilor, dar care are activitatea suspendată. Partenerul lui și administratorul societății este Totu Szatmari Ioan.

Familia Szatmari are Pensiunea Casa Szabi în Luna de Sus.

Într-un răspuns oficial, Primăria Florești spune că monitorizează zona constant.

”Cu privire la exploatarea albiei Someșului Mic din florești și îngroparea deșeurilor, vă comunicăm faptul că zona cunoscută sub denumirea Bărcul Lonei este monitorizată constant de către echipajele poliției locale Florești pentru identificarea persoanelor care transportă și abandonează deșeuri și aplică sancțiuni convenționale acestor conform atribuțiilor legale. În ce privește exploatările de teren în zona albiei majore la care faceți referire, poliția locală acordă sprijin reprezentanților Apelor Române și Gărzii de Mediu pentru luarea măsurilor legale din punct de vedere al atribuțiilor fiecărei instituții în parte în situația în care se constată nerespectarea cadrului legal în vigoare”, arată un răspuns al Primăriei Florești. 

Cu alte cuvinte, nimeni nu a găsit nimic nicăieri!

Cea mai gravă problemă dezvăluită de acest articol constă în faptul că pe terenurile agricole de pe malurile Someșului Mic, între Gilău și Cluj-Napoca se îngroapă deșeuri. În mare parte sunt deșeuri provenite din construcții, însă, după cum se observă din imagini, sunt îngropate și deșeuri menajere.

Deșeurile îngropate în balastierele ilegale se dizolvă în apa pe care o beau clujenii

Luchiian Alexandru a dezvoltat un proiect civic în care este analizată apa cursurilor de apă. El spune că deșeurile îngropate în balastierele din albia râurilor ajung să se dizolve în pânza de apă freatică din care se alimentează cu apă sursele de apă potabilă.

”Acum vreo 3-4 ani am pornit un proiect care măsoară calitatea apelor, Strop de Rouă. Materialele din constructii pot contine var ciment, rigips, fier care schimba consistenta apei. Schimbările cu efect asupra calității apei se văd la nivelul ph-ului, gradul de conductivitate, etc. Cazurile acestea ar trebui sesizate organelor abilitate, care ar trebui să facă măsurători acreditate. În final este o chestiune de sănătate publică ceea ce sesizați. Măsurătorile mele sunt pentru informare, nu sunt verificate în laboratoare naționale. Însă, această problemă pe care o sesizați este una gravă! Repet, majoritatea acestor deșeuri se dizolvă și schimbă parametrii fizico-chimici ai apei”, explică Luchiian Alexandru, fondatorul proiectul Strop de Rouă.

Gropile de balast sunt într-o groapă mai mare, una legislativă

Biologul Nagy András-Attila spune că există o mare hibă legislativă vizavi de autorizarea balastierelor.

”Cei care obțin autorizații pentru exploatarea balastului o pot face în două feluri: cu readucerea terenului la starea inițială, cum este în cazul de față, sau cu înființarea unui lac de pescuit. Însă, în privința primei variante există o mare hibă legislativă. După ce posesorul autorizației excavează mii de metri cubi de balast, este imposibil ca terenul să fie adus la starea inițială. Așa că se aduc deșeuri din construcții pe care le îngroapă. Apoi se pune un strat de sol și cei de la APM consideră că terenul a fost adus la starea inițială. În România legislația nu permite ca, după exploatarea balastului, să se creeze o zonă umedă. Cei care au făcut legislația ar trebui să găsească o soluție”, explică dr. Nagy András-Attila.

Iazurile cu balast din Cluj

Una dintre metodele prin care care firmele care exploatează balastul este să ceară avize de la Agenția Națională pentru Exploatarea Resurselor Minerale pentru amenajări piscicole. În județul Cluj, în perioada 2015-2020 au fost eliberate 24 de avize. Lista lor poate fi consultată AICI. Însă niciuna dintre amenajările piscicole nu este finalizată. Pănă și denumirea societăților ar trebui să ridice semne de întrebare celor care au semnat actele dacă este vorba despre o amenajare piscicolă sau o balastieră (Cariera almas SRL, Dozer Agregate SRL, Ritorsa Trans SRL, etc). Ce mai frapează la această listă este faptul că niciuna dintre amenajări nu este finalizată. Cu alte cuvinte, se exploatează balastu la adăpostul peștilor din acte. 

Programul Balastiera

În perioada 2020-2021, la nivel național a avut loc o acțiune de verificare în cadrul programului BALASTIERA 2020. A fost vorba de o acțiune comună desfășurată în comun de reprezentanți ai Agenției Naționale de Resurse Minerale, Gărzii Naționale de Mediu, Inspectoratului General al Poliției Române și Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier. Acțiunile de control s-au extins în aproape 10 județe ale țării, au fost aplicate amenzi în valoare de peste 1 milion de lei și s-au înaintat 6 plângeri penale.

Galerie foto cu dezastrul ecologic se pe Someșul Mic la câțiva kilometri de Cluj-Napoca. În fotografii se poate observa cum albia Someșului Mic a fost betonată pentru ca utilajele să poată traversa râul fără să se împotmolească. De asemenea, se mai observă că în gropile de exploatare a balastului au fost îngropate nu doar deșeuri provenite din construcții, ci și gunoi menajer și plastic. În mod normal, autoritățile ar fi trebuit să aibă cunoștință de acest dezastru ecologic.

Sursa foto: Anca Mihai

4 COMENTARII

  1. Pentru o mai buna informare a cetatenilor si nu o dezinformare cum lasa sa se intelega(voit) din acest articol, clujenii nu beau apa din Somesul Mic asa cum scrie mare in titlul articolului. Apa potabila care alimenteaza orasul este pompata din lacul Tarnita de zeci de ani (pana si un copil de clasa1 stie acest lucru), proces care a fost imbunatatit in urma cu vreo 16 ani prin instalarea unor pompe uriase care trag apa din lacul Tarnita de la jumatatea nivelului lacului si o trimit la statia de epurare din Gilau.

  2. Ca si in cazul furturilor de lemn si furturile de balast au loc cu complicitate politica,fiind implicati toti slujbasii statului pana la nivel inclusiv de justitie in cazul actiunilor penale care vizeaza autorii.A se vedea cazurile Napocamin,unde dosarele zac in uitare de mai bine de 10 ani.Lemnarii recunosc ca 20% din ce fura merge la categoria bani negrii pentru taxe de protectie doar la sectorul politic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.