Clujul, afectat de poluare

Municipiul Cluj-Napoca este al cincilea mare oraş din ţară, înregistrând o dezvoltare spectaculoasă în domeniul industrial încă din anii '50, când a devenit principalul centru urban din Depresiunea Transilvaniei. Poluarea mediului şi poluarea fonică au devenit o problemă pentru locuitorii judeţului, odată cu creşterea numerică a populaţiei, care a impus o presiune prin sporirea cerinţelor de viaţă, de hrană, locuinţei etc. Poluarea mediului constă în a face ca aerul, apa, mediul de viaţă să devină nocive din cauza materiilor chimice reziduale, a deşeurilor industriale, a gazelor de eşapament etc. Conform Compartimentului de Relaţii Publice şi Comunicare al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj, la nivelul judeţului, instalaţiile care cad sub incidenţa directivei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării sunt considerate instalaţii cu potenţial risc de poluare. O parte dintre aceste instalaţii au fixate perioade de tranziţie, stabilite în urma negocierii cu Comisia Europeană în scopul conformării cu prevederile Directivei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, în baza estimărilor de costuri şi a justificării solicitărilor, furnizate de operatorii de activitate. În judeţul Cluj există un număr mare de instalaţii care trebuie să se conformeze.

Marii poluatori

Printre zonele industriale care afectează judeţul Cluj se numără zona Institutului Minier Cluj, zona SC Someş Dej SA, zona Mechel Câmpia Turzii, SC Rigips Turda şi fosta fabrică Cimentul, actuala SC Holcim SA Turda. Printre principalele probleme ale Clujului privind poluarea se numără şi lipsa spaţiilor verzi. Conform Primăriei municipiului, din raportul dintre spaţiile verzi publice şi numărul locuitorilor rezultă un indice de 7,18 mp/locuitor, cu mult inferior indicelui normal pentru oraşele cu peste 100.000 de locuitori ( 17-26 mp/locuitor). În aceeaşi ordine de idei, în cartierele Mănăştur, Mărăşti şi zona industrială estică există o lipsă acută a spaţiilor verzi.

Efecte asupra organismului

Poluarea excesivă cu gaze de eşapament şi cea fonică rezultă din lipsa unei centuri de ocolire a oraşului şi numărul tot mai mare de autovehicule faţă de numărul mic al spaţiilor de parcare. O problemă majoră a municipiului constă în faptul că autovehiculele elimină o cantitate mare de plumb în atmosferă prin gazele de eşapament. Poluarea aerului cu plumb poate avea efecte toxice asupra organismului uman, iar articulaţiile, sistemul nervos sau organele vitale precum rinichii ori organele de reproducere pot fi grav afectate. Poluarea aerului cu particule în suspensie favorizează dezvoltarea unor afecţiuni ale sistemului cardiovascular, respirator şi a astmului bronşic. Cel mai poluat cartier din oraşul Cluj-Napoca este Iris, motiv pentru care şi valoarea apartamentelor din acest cartier a scăzut considerabil. Din cauza poluării fonice nu doar municipiul Cluj-Napoca are de suferit, ci şi comunele şi oraşele învecinate. O altă zonă afectată este sensul giratoriu din Câmpia Turzii, unde s-a înregistrat o valoare de 74,1 dB, fiind considerată o zonă critică în ceea ce priveşte poluarea fonică. O altă problemă cu care se confruntă Clujul este generată de către depozitele de deşeuri menajere şi industriale. Cantităţile de deşeuri menajere sunt tot mai mari, motiv pentru care se impune o colectare selectivă a deşeurilor chiar la sursa de unde provin. Astfel, este necesară realizarea unui depozit ecologic zonal pentru depozitarea deşeurilor urbane. Depozitele de deşeuri industriale sunt şi ele o problemă, fiind necesară implementarea unui sistem corespunzător de eliminare a deşeurilor spitaliceşti şi a altor deşeuri periculoase. Potrivit primăriei, un caz care are nevoie de rezolvare este acel al deşeurilor din ambalaje şi, mai ales, din gestionarea necorespunzătoare a acestora.

Accidente Ecologice

La mijlocul anului trecut,  pe raza comunei Căianu, judeţul Cluj, apele pârâului Cojocna au fost poluate cu  produse petroliere, spun specialiştii Serviciului de Gospodărire a Apelor Cluj şi ai Gărzii Naţionale de Mediu. Incidentul s-a produs din cauza deversării într-un canal care se varsă în pârâul Cojocna, de deşeuri cu produse petroliere din două vidanje aparţinând S.C. Foraj S.A. Mureş – Secţia Foraj Gaze, societate care efectua prospecţiuni pe teritoriul comunei. Probele de apă prelevate de reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj au indicat valori ridicate ale concentraţiei de hidrocarburi petroliere şi substanţe extractibile, care depăşesc concentraţia maximă admisă. În aceeaşi ordine de idei, tot atunci  s-a constatat mortalitate piscicolă pe suprafaţa Lacului 1 din cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca. Autorităţile au prelevat probe de apă şi peşti morţi pentru analize. În urma analizelor probelor de apă, efectuate de către specialiştii Direcţiei Apelor Someş-Tisa, s-a constatat că mortalitatea piscicolă s-a datorat suprapunerii mai multor fenomene naturale: eutrofizarea lacului (fenomen natural constând în înmulţirea algelor), putrezirea masei organice rezultate în urma eutrofizării cu formare de amoniu, înmulţirea excesivă a zooplanctonului – consumator de oxigen, accentuarea fenomenului de nitrificare (oxidarea microbiană a amoniului), favorizată de temperatura relativ ridicată a apei din lac, fenomene care au condus la scăderea, sub valorile critice, a concentraţiei oxigenului dizolvat în apa lacului, cauzând asfixierea populaţiei piscicole.

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, prezent săptămâna trecută la evenimentele destinate aniversării Zilei Gărzii Naţionale de Mediu, a salutat, cu această ocazie, faptul că instituţia care, de şase ani, asigură inspecţia şi controlul în domeniul protecţiei mediului, şi-a regăsit pârghiile fireşti de acţiune: „Ministerul Mediului a sprijinit Garda Naţională de Mediu prin promovarea rapidă a Hotărîrii de Guvern privind organizarea şi funcţionarea acestei instituţii. După un trecut recent cu destule probleme, Garda are acum pârghiile necesare pentru a-şi îndeplini atribuţiile”, a precizat Nicolae Nemirschi. Ministrul Mediului le-a cerut comisarilor Gărzii să mizeze, în primul rând, pe prevenţie în relaţia cu marii poluatori. Acesta a insistat asupra conceptului Uniunii Europene, care leagă strâns – în realizarea actului de control – protecţia mediului de sănătatea publică. În consecinţă, le-a solicitat comisarilor să fie foarte fermi în relaţia cu consiliile locale şi judeţene ce refuză să colaboreze pentru a rezolva problema depozitelor de deşeuri municipale. „Riscăm ca, prin procedura de infringement pe care ne-o va impune Comisia Europeană, să plătim penalităţi de sute de mii de euro pe zi, pe care nu le vom putea negocia. Şi de plătit, vor plăti toţi românii. Nu este normal şi nu voi accepta să privatizăm câştigurile, dar să globalizăm pierderile, fie că este vorba de stat, fie de privat”, a accentuat Nemirschi.

Adina Fartuşnic