1.000.000 lei de la bugetul local pentru cultură
Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca a hotărât în şedinţa din 11.05.2010 alocarea sumei de 1.000.000 lei de la bugetul local în vederea susţinerii activităţilor instituţiilor şi ONG-urilor locale. Proiect este parte a iniţiativei primarului şi a consilierilor locali: Molnos Lajos, Ioan Pop, Nicoleta Niculescu, Liviu Popa şi Gheorghe Ioan Vuşcan.
Comisia de evaluare şi selecţionare a solicitărilor de finanţări nerambursabile din fondurile bugetului local al municipiului, alocate pentru activităţi nonprofit cu interes local, s-a întrunit în 04.05.2010 şi a efectuat selectarea şi evaluarea proiectelor propuse de solicitanţi. Printre aceştia se numără: ONG-uri sociale, ONG-uri studenţeşti şi de tineret, instituţii de învăţământ, instituţii de cultură, reviste culturale, festivaluri şi evenimente. La suma propusă pentru ONG-uri şi instituţii au fost aprobate, în cadrul şedinţei de Consiliu Local de marţi, două amendamente privind redirecţionarea unor fonduri şi către organizatorii Festivalului Internaţional de Comedie şi Lunii Studentului Clujean, omise iniţial pentru că nu au depus dosarele la timp.
Consilierul Teo Peter Jr. a propus ca banii aceştia să fie găsiţi în alte părţi ale bugetului şi a spus că un milion de lei este prea puţin pentru ce ar trebui să se întâmple în oraş până în 2020, dacă vom fi capitală culturală. Apostu l-a lămurit însă că un oraş candidează pentru poziţia de capitală culturală europeană pentru a atrage bani, nu pentru a-i da. “Cu asemenea manifestări ne înscriem în cursa pentru capitală culturală”, a declarat primarul.
Apostu vrea şi Casa de Cultură a Studenţilor
Primarul Sorin Apostu a anunţat că vrea să trimită guvernului o solicitare pentru a transfera patru cinematografe şi Casa de Cultură a Studenţilor în patrimoniul administraţiei locale. Consiliul Local a adoptat în şedinţa din 11.05.2010 o hotărâre în acest sens. Este prevăzută preluarea cinematografelor Dacia, Favorit, Mărăşti şi Victoria din domeniul privat al Statului şi din administrarea R.A.D.E.F. “Româniafilm” Bucureşti, în domeniul public al municipiului Cluj Napoca şi în administrarea Consiliului Local. Primarul a declarat ca la cinematograful Mărăşti se lucrează deja, iar la Victoria există somaţie pentru firma care administrează spaţiul să-l elibereze. “Pentru cinematograful Dacia există deja un proces de eliberare a spaţiului, suntem îndreptăţiţi potrivit legii”.
Casa de Cultură a Studenţilor (CCS), imobil situat în Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, face parte din baza materială a învăţământului fiind întăbulat în favoarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. În prezent acesta figurează în domeniul public al statului şi în administrarea Autorităţii Naţionale pentru Tineret şi Sport. “Vorbim de o clădire extrem de importantă pentru municipiu. Dacă ne dorim ca oraşul nostru să devină capitala culturală europeană, atunci suntem obligaţi să punem în valoare acest imobil”, a declarat primarul pentru Ziua de Cluj.
Scopul extinderii patrimoniului cultural-artistic al Clujului este o mai bună administrare a a clădirilor cu nuanţă culturală, având în vedere pregătirea proiectului de candidatură la titlul de capitală culturală. Apostu a declarat la întâlnirea Consiliului Local că ar fi recomandabil ca CCS să rămână accesibilă tuturor studenţilor, de aceea municipalitatea nu a acceptat varianta ca o singură universitate să preia clădirea. “Trebuie făcute investiţii în zona respectivă. CCS trebuie să rămână a municipalităţii, pentru toţi studenţii, dar şi pentru alte evenimente. Dacă vom fi capitală culturală europeană în 2020, trebuie să avem şi alte obiective cu care să venim în faţă pentru manifestări culturale”.
“Plecăm de la premisa că vom câştiga. Suntem foarte optimişti în legătură cu candidatura Clujului, care are atuuri importante”, declară Apostu pentru Adevărul
Printre atuurile Clujului se numără: două opere, două teatre, festivaluri internaţionale, un mediu universitar puternic, modernizarea Parcului Central şi realizarea unui sediu modern pentru Filarmonică. “De asemenea, Casa de Cultură a Studenţilor, universităţile foarte puternice, şi Festivalul Internaţional de Film Transilvania sunt alte câteva puncte forte pentru o candidatură”, crede Constantin Chiriac, membru al comitetului care alege şi monitorizează capitalele culturale europene.
Expertul european, care a iniţiat şi a derulat proiectul “Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007”, este de părere că programul nu trebuie lăsat pe mâna politicului, iar nivelul cultural şi artistic este cel mai important pentru o poziţie avantajoasă.
Auspicii culturale europene peste Cluj
Până în 2013, municipalitatea trebuie să pregătească proiectul cu care va candida, mai întâi la nivel naţional. Rămâne de văzut dacă în condiţiile actuale vor exista resurse pentru implementare. Este de aşteptat ca mai multe oraşe româneşti să intre în această competiţie. “Mai multe oraşe din România trebuie să-şi depună candidaturile, după care un juriu format din şapte reprezentanţi ai Comisiei Europene şi şase oficiali desemnaţi de Guvernul României vor selecţiona un singur oraş. Nu ştiu cine va mai participa pentru anul 2020. Am înţeles că şi Timişoara a anunţat că doreşte să-şi depună candidatura. Cu cât sunt mai multe oraşe din România care doresc, cu atât mai bine”, spune primarul Clujului într-un interviu pentru Ziua de Cluj. Iaşi şi Timişoara şi-au exprimat deja candidatura. Cu toate acestea se ştie că nu mărimea contează, ci patrimoniul istoric şi cultural.
Capitala Europeană a Culturii este un titlu conferit de Parlamentul European unui oraş pentru un an. Programul se derulează din 1985. Din 2007, programul a cuplat câte un oraş din ţările Europei occidentale cu altul din ţările central şi est-europene. În prezent Capitale Europene ale Culturii sunt: Essen (Germania), Pécs (Ungaria) şi Istanbul (Turcia).
Primăria Cluj-Napoca a demarat grupul de lucru care va pregăti candidatura pentru anul 2020. Oraşele care aspiră la această titulatură trebuie să-şi depună candidatura şi să facă pregătiri cu mulţi ani înainte. Proiectul local este sprijinit de Primărie, de Uniunea Universităţilor Clujene, de cluburile Rotary şi Lions şi de mai multe fundaţii şi asociaţii culturale.
“Vom promova Clujul cultural şi turistic. Avem proiectul Centrului Cultural Transilvania, al sălii polivalente, al stadionului, care vor garanta derularea multor evenimente culturale la Cluj. Grupul de lucru nu este bătut în cuie. Vă daţi seama, dacă noi avem atâtea proiecte, care sunt şansele noastre, de vreme ce vom construi un centru cultural, dar şi alte obiective”, declara Sorin Apostu pentru Ziua de Cluj.
Sorana IONĂŞANU
