Clujul, Bucureștiul, Timișoara și Baia Mare sunt orașele nominalizate de juriul internațional pentru faza finală a selecției capitalei culturale europene 2021. Președintele juriului de experți care evaluează candidaturile, Steve Green, a făcut acest anunț vineri, 11 decembrie, într-o conferință de presă, odată încheiată etapa de preselecție a celor 14 orașe care și-au depus candidatura.
Dacă alegerea Timișoarei și a Bucureștiului erau previzibile, prin prisma potențialului cultural și, implicit, a valorii aplicațiilor depuse, surpriza o reprezintă Baia Mare.(Personal aș fi pariat pe Ținutul Secuiesc). La cald, putem spune, fără reținere, că este o competiție deschisă, că în acest moment nu există un favorit autoritar. Depinde de felul în care fiecare echipă va putea să-și pună în valoare atuurile.
Doar că aici nu e ca la Oscar – o nominalizare nu face cât un premiu. Aici o nominalizare nu înseamnă, practic, decât șansa de a rămâne în cursă. Câștigătorul ia tot: și gloria (vizibilitate, imagine pentru oraș), și banii (fonduri europene și interne pentru infrastructura culturală și non-culturală).
Juriul va invita orașele care dețin, în opinia sa, o șansă reală de a câștiga titlul pentru 2021, să-și revizuiască și să-și completeze candidaturile pentru etapa finală de selecție, care va avea loc în perioada august-septembrie 2016.
Titlul de Capitală Europeană a Culturii se acordă de către Uniunea Europeană pentru o perioadă de un an. Pentru orașul câștigător este o șansă nesperată și unică de a-și potența viața culturală și dezvolta infrastructura, culturală și non-culturală. Peste 40 de orașe europene s-au folosit deja de acest titlu pentru a-și reinventa viața culturală și pentru a se promova pe plan european
Componența juriului internațional
Membrii juriului au fost numiți de Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comitetul Regiunilor. Ministerul Culturii a numit, de asemenea, doi experți naționali (Valentina Iancu și Raluca Velisar), în consultare cu Comisia Europeană și în urma validării oficiale a acesteia din urmă. Cei doisprezece experți care compun juriul sunt: Sylvia Amann, Cristina Farinha, Ulrich Fuchs, Steve Green, Valentina Iancu, Jordi Pardo, Anton Rombouts, Aiva Rozenberga, Pauli Sivonen, Raluca Velisar, Agnieska Wlazel, Suzana Žilič Fišer.
După reuniunea de preselecție, juriul a convenit asupra unei liste a oraşelor care vor fi invitate să îşi îmbunătățească şi să îşi completeze candidatura pe parcursul etapei de selecţie finală. Juriul întocmește un raport de preselecție care va cuprinde o evaluare generală a tuturor candidaturilor, lista restrânsă a oraşelor candidate care urmează a fi evaluate mai departe, precum şi recomandările pentru oraşele respective.
Acest document este transmis Ministerului Culturii şi Comisiei Europene, în principiu în termen de cel mult 21 de zile lucrătoare după reuniunea de preselecţie. Atât Comisia Europeană, cât şi Ministerul Culturii, vor publica raportul juriului pe site-urile lor.
Ulterior, Ministerul Culturii va trimite o scrisoare tuturor oraşelor candidate preselecţionate prin care le va invita să-şi refacă dosarele şi în care va specifica termenul de depunere a acestor candidaturi.
Cel mai important proiect cultural din România
Proiectul Capitalei Culturale Europene este cel mai important program cultural organizat în România, prin amploare, impact și comunicare.
Când Sibiul a fost desemnat Capitală Culturală Europeană, în 2007, tot mai mulți români au înțeles felul în care cultura devenea centrul vieții orașului și au certificat sloganul foarte bine ales de organizatori: ”Un oraș al culturii – un oraș al culturilor”. Ca să dăm un exemplu de beneficiu non-cultural adus de acest titlu orașului, e suficient să amintim că 250 de străzi din Sibiu au fost reabilitate în ultimii zece ani, cu bani europeni si guvernamentali.
”Conceptul candidaturii Clujului, East of West, spune că suntem în aceeași măsură un oraș cosmopolit și occidental în Estul Europei pe cât suntem un oraș răsăritean de mărime medie în Vestul Europei.”, se subliniază în dosarul de candidatură al orașului. Cluj-Napoca are șansa de a fi a doua Capitală Europeană a Culturii din România, în 2021.
Este posibil ca, pe lângă un oraș din România și un oraș din Grecia, să existe și o a treia Capitală Europeană a Culturii în 2021 într-un oraș dintr-o țară candidată sau dintr-un potențial candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Competiția pentru selecția celei de a treia capitale a fost lansată la 23 decembrie 2014 prin publicarea unui apel pentru depunerea candidaturilor de către Comisia Europeană. Este vorba despre o competiție deschisă orașelor din țările candidate sau dintre potențialii candidați următori: Albania, Bosnia și Herțegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia. Această competiției se desfășoară în paralel cu competiția din România. Vom cunoaște orașele câștigătoare în urma celor două competiții aproape în aceeași perioadă, după reuniunea de selecție finală, cel mai probabil în toamna anului 2016.
Despre asumare, cu încredere
Pe site-ul oficial al Ministerului Culturii există o secțiune rezervată posibilelor întrebări despre dosarele de candidatură ale orașelor aflate în competiție. Întrebarea numărul 5: ”Care entitate semnează și își asumă Declarația pe propria răspundere a orașului candidat?” (este vorba de Aplicația despre care Gazeta de Cluj a scris pe larg în numerele 694 și 695) are următorul răspuns oficial: ” Declarația trebuie semnată de către reprezentantul autorizat al orașului candidat, primarul orașului”.
Cu alte cuvinte, Administrația Boc trebuie să își asume victoria sau eșecul, laudele sau criticile constructive. Mai sunt șapte luni în care dosarul de candidatură poate fi îmbunătățit, înnoit în conținut, dar mai ales în formă, ilustrație, semiotică etc.
Pentru ca sfârșitul verii viitoare să aducă Clujului titlul de Capitală Culturală Europeană pentru 2021.
Carmen Ionescu
