Clujul trebuie să devină capitală culturală europeană

Proiectul  Capitalei Culturale Europene este cel mai important program cultural organizat în România, prin amploare, impact şi comunicare.

 

Când, în 2007, Sibiul a fost desemnat Capitală Culturală Europeană, tot mai mulţi români au înţeles felul în care cultura devenea centrul vieţii oraşului. Cei peste 2 milioane de spectatori, la cele aproape 2000 de evenimente, (337 de proiecte), au certificat sloganul foarte bine ales de organizatori: ”Un oraş al culturii – un oraş al culturilor”.

Acum, Cluj-Napoca are şansa de a fi a doua Capitală Europeană a Culturii din România, în 2021.

 

Ce înseamnă Capitală Culturală Europeană?

Studiile arată că impactul organizării unui asemenea eveniment este egal cu cel al găzduirii unui campionat european de fotbal si mai mare decât cel al organizarii unei expoziţii mondiale.Popularitatea capitalelor culturale europene a crescut în timp, impactul social, economic şi cultural fiind sporit de numarul mare de turişti atraşi. Astfel, Sibiul a fost vizitat, in 2007, de 800 000 de turişti, dublu faţă de anul precedent si triplu faţă de 2005.

Capitalele culturale europene sunt organizate începând cu anul 1985, iar din 2007 asociază un oraş din Europa occidentală cu un oraş din ţările central si est-europene. Prin Sibiu, România a fost prima ţară-actor intr-o dualitate de acest tip, în urmă cu 8 ani. Programul a fost promovat de Consiliul de Ministri ai Culturii ai Comunităţii Europene, la iniţiativa ministrului grec al Culturii, Melina Mercouri. Iniţiativa are scopul de a apropia popoarele Europei şi de a evidenţia contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Nominalizările făcute de ţările din Uniunea Europeană sunt examinate de un juriu independent format din experţi în domeniu.Juriul este format din doi membri nominalizaţi de UniuneaEuropeană, doi de Parlamentul European, doi de Consiliul Europei şi un membru nominalizat de Comitetul Regiunilor.

 

Premierele programului în România

#Prima participare a României la programul Capitală Culturală Europeană – Sibiu, 2007

#Primul program cultural românesc care a beneficiat de o campanie de comunicare şi promovare internaţională

#primul program de restaurare integrat, cu punerea în valoare culturală şi turistică a monumentelor istorice

#primul program realizat cu consultarea şi în acord cu populaţia vizată de restaurare

#organizarea, pentru prima dată în ţară, a unei reuniuni ecumenice la nivel european

#prima expoziţie internaţională despre viaţa şi civilizaţia romilor

# primul festival al culturii iudaice

# prima folosire a unor spaţii industriale pentru spectacole de teatru (centrala Simerom pentru spectacolul Faust, de Silviu Purcărete)

# întoarcerea tezaurului colecţiei de artă Brukenthal la Sibiu

 

Premise obiective şi subiective

Clujul este oraş candidat, unul dintre cele douăsprezece orase din România care au depus la Ministerul Culturii aplicaţia pentru etapa de preselecţie.La începutul lunii decembrie vor fi alese patru, dintre care juriul european va desemna orasul capitală culturală europeană în 2021. Aceasta este procedura. Dincolo de inerentul subiectivism, Clujul va fi cu siguranţă unul dintre finalişti. Dacă în România putem suspecta contexte şi subtexte, dacă unele oraşe (Craiova şi Iaşi) au fost ajutate de vremelnicii miniştrii ai Culturii, în Europa va prima valoarea programului prezentat şi potenţialul de dezvoltare pe care îl are oraşul.Tocmai de aceea am ales sa analizăm acum aplicaţia clujeană : până la decizia juriului internaţional se pot remedia asperităţile de parcurs şi se poate îmbunătăţi imaginea documentaţiei.

Asociaţia Cluj Capitală Culturală Europeană 2021 s-a format în urmă cu 5 ani cu scopul declarat de a pregăti cât mai bine candidatura oraşului. Munca oamenilor de acolo s-a concretizat acum în această aplicaţie pentru etapa de preselecţie, cu care speră să convingă cele doua jurii că merită titlul.

Cu siguranţă, Clujul merită să fie capitală culturală europeană, prin comparaţie şi în competiţie cu celelalte oraşe româneşti. Argumentele se regăsesc, mai bine sau mai neinspirat expuse, în cele 80 de pagini ale aplicaţiei, structurate pe 6 capitole.

 

Argumente bune, vândute prost

Aplicaţia este concepută sub forma unor întrebări concrete, iar această jalonare permite o libertate totala de alegere a formei răspunsului. Singurele condiţii ar trebui să fie autenticitatea şi persuasiunea. In final, s-ar crea jaloanele unui eveniment anunţat, ceea ce in audiovizual se numeşte cronica unui eveniment anunţat (ca tip de emisiune). Autorii clujeni au ales un stil preţios şi încărcat,  chiar redundant, acolo unde o formulă mai sintetică era mai viabilă. Prea paseist, prea putin anticipativ. Paradoxal, pentru că despre viitor este vorba… Structura aplicatiei permitea o comunicare eclectică, formă care ar fi făcut-o, cu siguranţă, mai atractivă lecturii. Argumentul că e vorba de o aplicaţie prea ”tehnică” ar fi putut fi eludat în acest fel. Inevitabil, se repetă idei şi concepte, şi, mai ales, se repetă până la saturaţie cuvântul ”european”.Da, e vorba de capitala europeană a culturii, dar Clujul este oraş european, clujenii sunt  cetăţeni europeni, cultura noastră este europeană… deja.Trimiterile dese la multiculturalism, la multietnie si comunitate multiconfesională nu ajută la accentuarea ideii de (post)modernitate contemporană.

Secţiuni ca: De ce doreşte Clujul să participe la competiţie…? sau

puteau să primească răspunsuri editate în alt stil, mai ataşant şi, sigur, mai modern, care să nu pară preluate/ traduse de la consultanţi străini, cu topica aferentă cu tot.

Altfel spus, cifre şi concepte seci şi reci ar fi trebuit alăturate unui discurs mai liber decupat, mai original.

 

Conceptul candidaturii, East of West

” Conceptul candidaturii noastre, Eastof West, spune că suntem în aceeaşi măsură un oraş cosmopolit şi occidental în Estul Europei pe cât suntem un oraş răsăritean de mărime medie în Vestul Europei.” Perfect articulat. Numai că alăturarea lui Ianus, zeul protector al Romei şi una dintre cele mai vechi divinităţi din mitologia romană, (cf. Dicţionar mitologic greco-roman, de Anca Balaci), nu este la fel de fericită.

”Cluj Napoca este un oraş dual, precum Ianus Bifrons, zeul cu două feţe, una privind înainte, cealaltă înapoi. Zeu al porţilor deschise, al riturilor de trecere şi al fenomenelor de tranziţie, poate fi preluat ca simbol al Clujului aflat, ca situare geografică destinală, între Est şi Vest, iar ca situare culturală, la o intersecţie de perspective şi atitudini.”, se arată în aplicaţie.

In opinia autorilor, Ianus ”poate fi preluat ca simbol” şi îi este asociat un crochiu grafic simplist. Nu îl remarci, nu-l recunoşti, nu ”pleci” cu el acasă, aşa cum pleci cu o imagine dintr-un film sau dintr-o expozitie.

Conceptul bine ales East of West nu este însoţit de o reprezentare grafică sugestivă, care să-l potenţeze. Cu atât mai mult cu cât pe coperta aplicaţiei ar fi trebuit plasată o imagine puternică. E lecţia elementară a oricărui publicitar.

 

Un logo cu largă valoare de întrebuinţare

La fel de nefericită a fost alegerea logo-ului care însoţeşte sloganul campaniei Cluj Capitală Culturală Europeană 2021.

Sloganul SERVUS ! este explicat astfel: ”…e  cuvântul care vorbeşte despre aspiraţia noastră de a ne îndeplini potenţialul ca o comunitate şi, de asemenea, este un simbol al încrederii, utilizat şi de români şi de maghiari.Acesta este felul în care prietenii se salută şi modul în care saluţi oamenii pe care îi consideri egalii tăi. Reprezintă deschidere şi familiaritate. Este sinteza Estului întâlnind Vestul”. In text se mai precizează că salutul este specific celor din Cluj – chiar dacă nu e aşa, este cu siguranţă ardelenesc, colocvial şi memorabil.

Cât despre logo, povestea lui scurtă e că a fost ales printr-un concurs de proiecte, desfaşurat în vara lui 2014, un concurs public pentru obţinerea unei identităţi vizuale pentru Programul Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană. Proiectul, care ”trebuia să ofere o interpretare reprezentativă a conceptului de candidatură East of West”,  să fie original, atractiv, vizibil, să aibă forţă şi coerenţă a exprimării, a fost câştigat de Camelia Ştefania Imbuzan (de la o firmă de publicitate locală, probabil partener pricipal al Asociaţiei. Sigla firmei apare pe pagina principală a site-ului, lângă cei doi sponsori principali). Juriul şi-a motivat alegerea astfel: „Proiectul se detaşează prin subtilitatea şi coerenţa cu care încorporează elementele specifice ale conceptului, dar şi ale oraşului, într-o formă ce sugerează multiplele sale însuşiri. Totodată, el reuşeşte să fie o imagine puternică, o structură dinamică şi să păstreze un rest mereu de desluşit, care îi sporeşte forţa”. La rândul ei, autoarea proiectului câştigător crede că „este un simbol al unităţii şi acceptării diversităţii unei comunităţi, mâinile strânse împreună sunt imaginea ideală a comunităţii noastre. Toţi diferiţi, toţi egali, puternici împreună”. Pe site-ul Asociaţiei se mai arată că a contat şi votul publicului, fără alte precizări suplimentare.

Logo-ul este neconvingător, nu duce cu gândul la un produs cultural.

Se potriveşte şi unei firme de IT, şi uneia de ambalaje sau vreunui ONG obscur (în Cluj sunt 2000, aflăm din aplicaţie). E colorat, dar nu e vesel. Nu are personalitate, nu îl remarci şi nu îl recunoşti.

Dacă ideea acestui logo ar fi să treacă neobservat, să exceleze prin discreţie, ar fi alegerea perfectă.Dar logo-ul va fi multiplicat de mii de ori, pe toate suporturile şi materialele posibile, şi ar trebui să împrietenească publicul, o dată în plus, cu programul. Faţă de circuitul restrâns al reprezentării  conceptului campaniei, acest logo şters ne va însoţi la toate evenimentele.E sigur prea târziu pentru a putea fi schimbat.

 

Fără fotografii sugestive

Alegerea ilustraţiei Aplicaţiei a fost vizibil desconsiderată de către autori. Creditele foto sunt mediocre şi nereprezentative pentru majoritatea evenimentelor culturale importante ale oraşului. Un exemplu de neînţeles este lipsa unei fotografii a salinei de la Turda, ”expediată”, total nejustificat, în 5(cinci) rânduri fără foto. Asta în condiţiile în care salina este, de departe, cel mai vizitat obiectiv turistic din judeţ şi a avut deja în acest an mai mulţi vizitatori decât toate celelalte la un loc.

Pornim de la premisa că juriul care va examina candidatura nu a vizitat oraşul, aşa că prima impresie îi va fi creată exact de fotografiile fade care însoţesc textul. Chiar nu au putut fi găsite poze spectaculoase cu oraşul, fotografii de la TIFF, UNTOLD, Jazz in the Park , Interferenţe şi alte festivaluri? Sau, pur şi simplu, fotografii cu tinerii, cu viaţa şi clădirile reprezentative din Cluj?

Autorii au preferat să recicleze poze de pe site-ul neactualizat clujnapoca2021.ro, unde majoritatea sunt fotografii nocturne sau pur şi simplu beznoase. Intr-un oraş în care se desfăşoară inclusiv un festival internaţional de fotografie, Photo Romania Festival, un oraş care are sectie de design foto la Universitatea de Arte şi Design, e de neînţeles baza de selecţie a imaginilor pentru acest proiect atât de important. Dar este, cu  siguranţă, o greseală remediabilă.

 

Obective pe înţelesul tuturor

”Cultura este calea noastră spre vindecare, conectare şi dezvoltare în ipostaza de comunitate, de oraş, de Europa”(Emil Boc, primarul Clujului).

”Titlul e un simbol.Ceea ce câştigăm noi cu adevărat din această aplicaţie sunt efectiv acele investiţii pe care vom fi obligaţi să le facem”(Vakar Istvan, consilier judeţean, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj).

Între lirism şi pragmatism, să enumerăm pe înţelesul tuturor câteva obiective care se desprind dupa citirea Aplicaţiei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 şi a Strategiei de dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca, 2014-2020:

#dezvoltarea infrastructurii culturale şi nonculturale

#promovarea creativităţii şi a inovaţiei

#dezvoltarea culturală pe termen lung a oraşului

#atragerea turiştilor străini

#îmbunătăţirea vizibilităţii internaţionale a Clujului

#dezvoltarea comunitară şi integrarea grupurilor minoritare

# creşterea audienţei actului spiritual, deschiderea faţă de evenimente culturale

Sunt idei la care aderă necondiţionat orice locuitor al oraşului, cu condiţia să… afle despre programele prin care aceste idei se pot concretiza.

 

Idei bune, comunicare puţină

Cu o discreţie prost plasată, Asociaţia Cluj-Napoca 2021Capitală Culturală Europeană a ales să muncească intr-un fel de…  clandestinitate mediatică pentru pregătirea candidaturii. Foarte discretele apariţii în presa scrisă şi bilanţul anual contabil făcut public la Cazinoul clujean nu au avut darul să apropie proiectul de oameni.Cu siguranţă orice locuitor şi-ar dori ca oraşul în care trăieşte să devină mai frumos şi mai prosper, mai occidental, dar destul de  puţini developează această transformare prin proiectul capitalei culturale europene.Cu toate acestea, în Aplicaţie se precizează că au existat ”peste 300 de materiale în presă”. Un calcul simplu arată că de la mijlocul anului 2010 până la depunerea Aplicaţiei, ar fi trebuit să apară un articol/ o emisiune săptămânal, iar în ultimul an două, ceea ce nu s-a întâmplat.Noroc că nu cere nimeni nici dosar de presă, nici plan media…

În vara anului trecut, un ministru PSD al Culturii, Gigel Ştirbu, a declarat că niciun oraş din România nu este pregătit să devină capitală culturală europeană. Deşi era momentul unei reacţii tranşante a oficialilor clujeni, în secunda doi, comunicatul de presă, neconvingător, a venit după două zile, când subiectul…se răcise şi impactul era cvasinul. E doar un exemplu de inadecvare a comunicării.

Presedintele Asociaţiei, Florin Moroşan, declara cu prilejul lansării aplicaţiei pentru capitală culturală europeană că ”suntem cea mai ieftină candidatură din ţară, am avut  cel mai mic buget, aproximativ 60 000 de euro”. E trist să constatăm că dl Moroşanu s-a plasat mental, în ultimii 5 ani, la o licitaţie românească  la care câştigă de regulă proiectul cel mai ieftin.Şi de ce ar judeca d-sa în termeni de preţ munca echipei din care face parte? Si de ce ar fi interesat să judece prin comparaţie faţă de bugetele celorlalte oraşe competitoare şi nu faţă de nivelul intelectual al proiectelor, de exemplu? Cu alte cuvinte, nu ne plasăm într-un concurs de economisire, ci intr-unul de know-how.

”Aceşti cinci ani au fost un demers complex, dar fain”, conchide Moroşan. Îl credem, echipa a muncit bine, consiliată de experţi străini aleşi prin prisma rezultatelor anterioare în astfel de proiecte.Dar nu e un motiv de laudă să îţi vinzi munca ieftin, cum nu e un motiv de laudă că un proiect atât de important se scrie cu (prea) mulţi voluntari.

Şi, nu în ultimul rând, cultura costă, domnilor administratori locali.

 

Un final fericit? Un final fericit.

Clujul trebuie să devină Capitală Culturală Europeană în 2021 pentru că merită. Are toate datele necesare şi nici nu concepem ca acest lucru să nu se întâmple.

E o oportunitate pe care nu ai voie să o ratezi, o şansă pentru prezent şi pentru viitor.Dacă asta nu se va întâmpla din vina noastră, întreaga administraţie a oraşului trebuie să îşi adume eşecul şi să plece.

Pentru că a privat oraşul, actualii şi viitorii locuitori, de o ocazie unică. Pentru că nu a ştiut să construiască viitorul unei comunităţi şi să-i gestioneze neeconomicos prezentul.

Doar că în România, ştiu, nu există delictul de incompetenţă.

Carmen Ionescu