CNA pregătește cenzura oficială în România. Guvernul vrea să controleze tot ce vezi, auzi și spui

Guvernul României, prin intermediul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), pregătește o nouă ofensivă împotriva libertății presei, sub pretextul „reglementării” conținutului audiovizual. Proiectul de Decizie privind Codul de Reglementare a Conținutului Audiovizual, aflat în dezbatere publică, aduce modificări care ar putea transforma CNA într-un instrument de cenzură oficială, cu puteri extinse asupra conținutului difuzat nu doar pe televiziuni, ci și în mediul online.

Cenzura mascată sub pretextul protecției publicului

Noua reglementare merge mult mai departe decât Legea nr. 190/2022, care extindea supravegherea CNA asupra platformelor online. Dacă până acum, CNA se ocupa în principal de posturile TV și radio, noul proiect vizează platformele de partajare video și creatorii de conținut independenți. În numele combaterii dezinformării și protecției minorilor, statul își arogă dreptul de a decide ce poate și ce nu poate fi difuzat, inclusiv pe YouTube, Facebook și TikTok.

Deși proiectul pretinde că urmărește protejarea publicului de fake news, discurs instigator la ură și dezinformare, în realitate, creează un mecanism de control excesiv, prin care orice conținut „neconvenabil” poate fi cenzurat sau eliminat. În loc să protejeze pluralismul de opinii, CNA devine un instrument prin care statul își poate impune propria versiune asupra realității.

„De exemplu, articolul 44 din acest proiect stabilește că, în cazul programelor de televiziune care aduc acuzații unor persoane pentru fapte ilegale sau imorale, persoana vizată trebuie contactată și informată într-un termen rezonabil înainte de difuzarea emisiunii.

Aceasta este o reglementare nouă în domeniul audiovizualului. Însă ce se întâmplă dacă informația apare chiar în timpul emisiunii, în direct? Și, mai important, ce înseamnă ‘un termen rezonabil’? Este o formulare vagă, care lasă loc de interpretare…

Reglementările din această propunere legislativă sunt destul de ambigue. În ceea ce privește articolul menționat, acesta face parte din secțiunea „Dreptul la replică”. Nerespectarea acestor prevederi poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 10.000 și 200.000 de lei – sancțiuni considerabile pentru cei care difuzează astfel de emisiuni.

Referitor la platformele TikTok și YouTube, acestea vor fi obligate să ia măsuri suplimentare pentru a proteja minorii de conținutul publicat de alți utilizatori. Atenție – este vorba despre persoane obișnuite, nu despre canale oficiale, dar și despre comunicările comerciale care le pot afecta dezvoltarea mentală, morală sau fizică.

Se face referire în special la conținutul cu violență sau pornografie – dar nu se limitează doar la acesta.

Este o inițiativă bună, în teorie. Doar că, din nou, reglementările sunt destul de slabe pentru mediul online. Este foarte greu de stabilit cine este minor și cine nu, atunci când vorbim despre internet.” a declarat avocata Elena Micu-Baic pentru Gazeta de Cluj

„Codul de reglementare trebuie adaptat la noile prevederi care derivă din Directiva privind serviciile media audiovizuale. Este deja cunoscut faptul că această reglementare implică și o obligație clară de a interveni în mediul online.

Atenție însă, aici nu ne referim la conținut text, comentarii sau postări obișnuite, ci la materiale publicate cu caracter clar de comunicare audiovizuală, cum ar fi videoclipuri sau programe difuzate pe platforme precum YouTube sau alte servicii de tip video-on-demand.

Pentru astfel de situații, este nevoie de clarificări suplimentare în cod, inclusiv în ceea ce privește criteriile minimale care să stabilească exact la ce tipuri de conținut se aplică reglementările.

Acesta este și motivul pentru care Codul trebuie actualizat – astfel încât prevederile lui să reflecte realitățile și riscurile din mediul online. ” a declarat Valentin Jucan, vicepreședinte CNA pentru Gazeta de Cluj

De asemenea, acesta a mai discutat cu noi despre Articolul 44 menționat mai sus de avocata Elena Micu-Baic.

„Acel termen rezonabil noi nu aveam cum să îl stabilim, pentru că asta ar fi însemnat să impunem niște măsuri care intră peste responsabilitatea editorială. De aceea, am lăsat formularea generală – un termen rezonabil pe care echipa din redacție să și-l stabilească singură.”

— Valentin Jucan, vicepreședinte CAN

Practic, vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, ne-a lămurit: „termen rezonabil” înseamnă… când vrem noi. Pentru că, vezi Doamne, dacă l-ar fi stabilit CNA, s-ar fi băgat peste responsabilitatea editorială. Așa că s-a pasat mingea în terenul redacțiilor, care sunt libere să decidă ele „ce e rezonabil”.

Mulțumim, CNA. Nu vom uita această declarație!

De asemenea, Valentin Jucan a mai declarat că aceste reglementări se referă strict la conținutul audio-vizual. Adică cei de la ziare să nu se streseze… și pe asta am notat-o!

Vlad Jucan este același care a reușit să stârnească uimire și indignare după ce a făcut o afirmație de o gravitate extremă, cerând nici mai mult, nici mai puțin decât „denazificarea SUA”. Este absolut incredibil ca un reprezentant oficial al statului român să formuleze o asemenea absurditate, ignorând complet realitățile istorice și diplomatice – mai ales când vorbim despre o țară care a jucat un rol decisiv în eliberarea Europei de nazism. O asemenea ieșire nu doar că sfidează bunul simț, dar riscă să afecteze serios imaginea României în plan internațional.

Dreptul la replică? Numai dacă decide CNA

Un alt element îngrijorător al noii reglementări este impunerea unor reguli stricte privind dreptul la replică, care permit CNA-ului să sancționeze furnizorii de conținut dacă nu oferă posibilitatea contestării unor afirmații. Problema? Nu există criterii clare privind cine poate beneficia de acest drept și cine decide dacă un conținut trebuie modificat sau eliminat. Astfel, se creează un precedent periculos, în care autoritățile pot forța eliminarea unor informații pe motiv că sunt „denigratoare” sau „dezinformări”, fără o verificare obiectivă.

Categorie	Legea nr. 190/2022	Proiectul de Decizie CNA 2025
Domeniul de aplicare	Extinde reglementările audiovizuale asupra platformelor de partajare video.	Detaliază normele privind platformele online, inclusiv obligații pentru influenceri și creatori de conținut.
Reglementarea platformelor online	Obligă platformele să implementeze măsuri pentru protecția minorilor și a utilizatorilor.	Obligă platformele să implementeze filtre de vârstă, sisteme de raportare și control parental.
Protecția minorilor	Impune restricții pentru conținut dăunător minorilor și obligă la implementarea de măsuri tehnice.	Introduce clasificări detaliate pentru conținut și obligă platformele să marcheze clar conținutul restricționat.
Discursul instigator la ură și dezinformarea	Interzice difuzarea de conținut care instigă la ură sau promovează dezinformarea.	Detaliază proceduri pentru combaterea dezinformării, inclusiv sancțiuni și metode de verificare a surselor.
Comunicările comerciale audiovizuale	Stabilește reguli pentru publicitatea la alcool, tutun și medicamente cu prescripție.	Clarifică normele privind publicitatea online și sancțiunile pentru conținut înșelător.
Obligațiile furnizorilor de servicii media	Impune furnizorilor de servicii media să asigure accesibilitate și informare corectă.	Include măsuri suplimentare pentru monitorizarea furnizorilor și impune termene clare de conformare.
Măsuri privind publicitatea la alcool și tutun	Interzice publicitatea la tutun și impune restricții stricte pentru alcool.	Interzice complet orice formă de publicitate la tutun și introduce restricții noi pentru produsele cu conținut de alcool.
Dreptul la replică și contestare	Permite dreptul la replică, dar fără sancțiuni clare pentru nerespectare.	Introduce sancțiuni pentru refuzul de a acorda dreptul la replică și stabilește termene clare pentru contestare.

Amenzi, interdicții și control total

Dacă până acum CNA aplica sancțiuni doar pentru televiziuni și radiouri, noile modificări permit impunerea de amenzi și restricții și asupra conținutului online, inclusiv prin blocarea materialelor considerate „dăunătoare”. În plus, furnizorii de conținut sunt obligați să implementeze filtre de cenzură, ceea ce ar putea duce la eliminarea oricărui conținut incomod pentru putere.

De asemenea, se introduce obligativitatea pentru platformele de partajare video să implementeze sisteme stricte de verificare a vârstei, ceea ce ar putea crea o barieră artificială pentru accesul la informație, restricționând conținutul considerat „sensibil” chiar și pentru adulți.

Ce urmează? Un CNA care dictează adevărul oficial

Prin această reglementare, CNA capătă puteri sporite, devenind un jandarm al informației. Nu doar că poate decide ce conținut poate fi difuzat, dar poate impune filtre, sancțiuni și interdicții, afectând nu doar televiziunile, ci și jurnaliștii independenți, vloggerii și orice persoană care distribuie conținut online.

Dacă acest proiect va fi adoptat în forma actuală, România riscă să intre într-o nouă eră a cenzurii, în care statul controlează și limitează libertatea de exprimare sub pretextul „reglementării”. Guvernul vrea să bage pumnul în gură presei, iar CNA devine unealta perfectă pentru această operațiune. Cine urmează să fie redus la tăcere? Presa incomodă? Opoziția? Cetățenii care își exprimă opiniile?

Acum este momentul ca societatea civilă și organizațiile de media să reacționeze. Dacă acest proiect va fi adoptat fără modificări, România ar putea face un pas periculos spre un sistem în care doar statul decide ce avem voie să vedem, să auzim și să spunem.