Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere(CNAIR) a cheltuit aproximativ 25 milioane de euro pe studii de fezabilitate (SF) destinate unor proiecte care nu se vor mai face sau pentru lucrări de infrastructură nerealiste. În topul încasărilor de la compania de stat este Consitrans SRL care a făcut studii de aproximativ 21 de milioane de euro. Pe locul doi se află compania Search Corporation SRL care  făcut pentru CNAIR studii de fezabilitate rămase neutilizate și a câștigat peste 5,3 de milioane de euro. Locul trei este ocupat de IPTANA SRL care a realizat alte zeci studii neutilizate în valoare de aproximativ 1 milion de euro.

Zeci de milioane se scurg din bugetul de stat, bani plătiți degeaba pe o serie de studii de fezabilitate (SF) care ori nu ajung să se concretizeze în proiecte, ori sunt făcute în mod greșit.

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a făcut un bilanț al cheltuielilor aberante de zeci de milioane de euro făcute de Compania Naționala de Administrare a Infrastructurii Rutiere(CNAIR) pentru studii de fezabilitate ale unor lucrări de infrastructură rutieră nerealizate.

Anul acesta, pe 9 ianuarie, reprezentanții fundației au deschis un proces împotriva CNAIR în care se cere constatarea existenței unui prejudiciu de milioane de euro, bani cheltuiți din bugetul de stat de către (CNAIR) pentru studii de prefezabilitate și fezabilitate ale unor lucrări de construcții care nu s-au mai realizat.

Potrivit acțiunii depuse de FACIAS, ”CNAIR este incapabilă să administreze și să gestioneze eficient elaborarea și aplicarea proiectelor, ceea ce aduce prejudicii enorme statului. În cuprinsul acțiunii, FACIAS a invocat incapacitatea administrativă a CNAIR de a gestiona eficient elaborarea și aplicarea proiectelor de prefezabilitate și fezabilitate, fapt ce a determinat cheltuirea aiuristică unor sume uriașe din banii publici”.  

Prima în topul încasărilor de la compania de stat este Consitrans SRL care a făcut studii de aproximativ 21 de milioane de euro. Consitrans SRL este controlată de Eduard Hanganu, care deține 92% din părțile sociale și de Viorica Hanganu cu 8%. Eduard Hanganu este și administratorul societății. Consitrans SRL este una din firmele de casă ale CNAIR, fiind abonată de mulți ani la lucrările companiei, în ciuda controverselor pe care le-a stârnit de-a lungul vremii. Este considerată una dintre firmele responsabile pentru eşecul înregistrat în cazul Autostrăzii Sibiu – Orăştie, care s-a prăbuşit la scurt timp după inaugurare, în septembrie 2015. Aceeaşi firmă a fost acuzată, tot în 2015, că a proiectat un drum pe câmpia dintre Craiova şi Calafat, unde a prevăzut de-a lungul DN 56 rigole adânci de un metru şi jumătate punând în pericol traficul rutier.

Pe locul doi se află compania Search Corporation SRL care  făcut pentru CNAIR studii de fezabilitate rămase neutilizate și a câștigat peste 5,3 de milioane de euro. Search Corporation SRL aparține omului de afaceri Michael Mihai Stanciu iar administrator este Search AVG. Internațional, cu sediul în SUA. Persoană împuternicită este Search – A.V.G. Internațional SRL este același Michael Mihai Stanciu.

Locul trei este ocupat de IPTANA SRL care a realizat alte zeci studii neutilizate în valoare de aproximativ 1 milion de euro. Compania a proiectat cea mai mare parte a drumurilor, podurilor, porturilor si aeroporturilor construite înainte de Revoluție in Romania. Iptana SA a intrat in insolventa, la cerere, in anul 2017, după 64 de ani de activitate. În 2016, anterior intrării în incapacitate de plată, compania înregistra datorii de 35 milioane de lei și pierderi de 3,2 milioane de lei.

Milioane de euro sifonate pe drumuri

Spre exemplu, în 2007, firma Search Corporation a câștigat licitația pentru studiul de fezabilitate al drumului expres Craiova – Pitești. Valoarea contractului era de aproape 16 milioane euro și a fost semnat de directorul de atunci al CNADNR, Mihai Grecu. În 2010, aceeași firmă a luat prin licitație un contract de 783.800 euro pentru studiul de fezabilitate al tronsonului de autostradă Târgu Mureș – Ditrău. Segmentul face parte din autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni, pentru care CNADNR a contractat un studiu de prefezabilitate în 2007, în valoare de 891.266 euro, cu firma Iptana. Pentru cei 114 km de autostradă Sibiu – Pitești a fost realizat în 2010 un studiu de fezabilitate realizat de firma Iptana, asociată cu compania Scetauroute. Valoarea proiectului a fost de circa 2,5 milioane euro. În 2012, CNADNR a organizat o licitație pentru un nou contract de revizuire a studiului de fezabilitate, a cărui valoare a fost de aproape 4 milioane euro, bani acordați de la bugetul de stat și din fonduri europene nerambursabile. Un alt studiu de fezabilitate a fost realizat, în perioada 2007-2008, de aceeași firmă Iptana, pentru autostrada urbană Cluj-Napoca, pentru 41,9 km. Prețul a fost de 367.494 euro, fără TVA. Studiul de fezabilitate pentru 76 de km ai drumului expres Sibiu – Făgăraș este expirat și a costat 13,8 milioane euro.

În 2007, studiul de fezabilitate pentru 134 de km ai drumului expres Arad – Oradea a fost realizat de Consitrans în asociere cu o companie spaniolă, INOCSA Ingenieria, pentru suma de 8,7 milioane euro. Contractul mai prevedea și servicii de consultanță pentru perioada de execuție a construcției, respectiv 24 de luni, și pentru 36 de luni, garanție a lucrărilor.

Potrivit unui raport al Corpului de Control al prim-ministrului din 2016, din cele 60 de planuri întocmite, 15 au fost inutile. Valoarea lor s-a ridicat la 7,2 milioane lei. La Compania de Autostrăzi au fost 9 studii plătite și nefolosite. 5 milioane lei au fost achitate degeaba.

Zeci de studii plătite degeaba

Compania de Drumuri a plătit în perioada 2000-2015 pentru 126 de Studii de Fezabilitate, dintre care a folosit 49. Din studiile făcute pentru autostrăzi, patru sunt neutilizate. Pentru autostrăzi există patru SF-uri neutilizate care au costat 13,5 milioane de lei, inclusiv TVA. „Acestea sunt autostrada Centura Bucureşti Nord, autostrada Braşov – Târgu Mureş, autostrada Târgu Mureş – Ditrău, Autostrada Ditrău – Târgu Neamţ”, au menţionat oficialii Companiei, sub protecția anonimatului.

Potrivit lor, firmele care au realizat cele mai multe SF-uri plătite şi neutilizate sunt CONSITRANS, IPTANA şi SEARCH CORPORATION.

Justiția recunoaște sifonarea banilor publici pe studiile de fezabilitate

La finalul anului trecut, Tribunalul Bihor a admis solicitarea companiilor SC TRAMECO, Vahostav SK, SC Drumuri Asfalt Bihor SA, SC Drum Asfalt SRL și SC East Water Drillings SRL în contradictoriu cu cei de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Grupul de firme amintit semnaseră cu CNAIR un contract în 2020 ce avea ca și obiect proiectarea și execuția unei sub-secțiuni din autostrada care trecea pe la Brașov- Târgu Mureș – Cluj – Oradea (Autostrada Transilvania).

În motivarea sentinței, judecătorul recunoaște că marile probleme din infrastructura țării au fost generate de Studii de Fezabilitate rupte de realitatea din teren și neactualizate. Și că nu marile companii de infrastructură sunt neapărat vinovate  de întârzierile care au loc pe diferite șantiere. Asta în condițiile în care sunt discuții în piață că CNAIR nici nu permite companiilor să schimbi greșelile din Studiile de fezabilitate.

„Depășirea valorii de contract nu reprezintă o neconformitate a proiectului tehnic și nu poate constitui motiv de reziliere în condițiile în care clauza referitoare la încadrarea în valoarea contractului are în vedere numai lucrările previzibile. Poziția exprimată de către ANAP nu a infirmat posibilitatea aprobării proiectului tehnic și a confirmat posibilitatea organizării unei noi proceduri de atribuire sau încheierea unui act adițional la contract privind modificarea valorii”, se arată în motivarea judecătorească.

Concret, CNAIR nu poate imputa societăților costurile suplimentare dacă apar lucrări suplimentare care nu au fost prevăzute în contract, așa cum a fost cazul și aici.

„Pe de altă parte, nu trebuie omis că beneficiarul (CNAIR n.r.) nu a repudiat în etapa imediată predării soluțiilor tehnice de către reclamante necesitatea implementării lor, făcând chiar demersuri la ANAP în vederea conturării unor soluții legale ce să permită executarea efectivă a lucrării. Mai mult, ulterior rezilierii contractului a inițiat o nouă procedură de licitație ce are ca și termen de depunere a ofertelor data de 17 octombrie 2022. Valoarea contractului este însă de 877.779.000 lei fără T.V.A., sumă mult superioară celei pentru care a fost încheiat contractul cu reclamantele”, se mai arată în motivarea deciziei Tribunalului Bihor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here