Co-inculpaţii lui Rareş Pop trădează în faţa instanţei

Într-un nou termen care s-a prelungit mai bine de şase ore, magistratul Nora Boiciuc a ascultat finalul declaraţiilor prin care Rareş Pop a încercat să demonteze rechizitoriul împotriva sa, dar şi mărturia lui Claudiu Crişan, colegul acestuia, de asemenea inculpat în dosarul de corupţie. Cel din urmă a ales să recunoască mai multe acuzaţii formulate de procurori sub titlul de abuz în serviciu şi a încercat să convingă instanţa că nu şi-a pus problema ilegalităţii intervenţiilor sale, precum şi faptul că le regretă.

Rareş Pop a vorbit în continuare despre acuzaţiile DNA privind infracţiunea de abuz în serviciu şi a detaliat mai multe instanţe în care, la rugămintea unor prieteni sau cunoscuţi a contactat subordonaţii săi din Inspectoratul Teritorial IV al ISCTR pentru a obţine informaţii sau pentru a cere lămuriri suplimentare. În cazurile în care a telefonat pur şi simplu pentru a întreba dacă într-adevăr, aşa cum se îngrijorau patronii unor firme, maşinile acestora au fost oprite, Rareş Pop a arătat că nu înţelege natura acuzaţiilor.

Aceasta pentru că inculpatul susţine că nu a intervenit în niciun fel în deciziile subalternilor săi şi, mai mult, maşinile în cauză nici măcar nu fuseseră oprite sau au fost sancţionate fără ca el să aibă nimic de spus în aceste verificări. „Mulţi şoferi opriţi în trafic, speriaţi de control, îşi anunţă şefii, cu toate că nu întotdeauna sunt verificaţi”, a arătat Pop, făcând referire la faptul că acei şefi menţionaţi înainte sunt persoanele care îl sună pentru a afla deznodământul controalelor pentru a şti ce măsuri trebuie să ia.

Inspectorii sunt independenţi în luarea deciziilor

Într-un caz chiar Pop a cerut imobilizarea unui vehicul care mai fusese sancţionat în trecut cu un avertisment. Dat fiind că patronul firmei respective nu a înţeles să ia măsurile impuse de ISCTR prima dată, maşina care a făcut obiectul unui schimb de mesaje între Rareş Pop şi patron a fost amendată şi apoi imobilizată.

„Inspectorii sunt independenţi în luarea deciziilor şi răspund de atitudinea pe care u au în timpul actului de control. Eu nu am făcut nicio presiune asupra inspectorilor, doar le-am adus uneori la cunoştinţă cererile pe care le am de la ei. Nu mă consider vinovat de niciuna din acuzaţiile reţinute în sarcina mea prin rechizitoriu. Cu privire la aceste aspecte, nu a făcut decât să-mi îndeplinesc sarcinile de serviciu”, a declarat Rareş Pop în faţa instanţei.

Foloase necuvenite invizibile

În finalul prezentării sale în faţa instanţei, fostul şef teritorial al ISCTR a vrut să arate că nu sunt adevărate acuzaţiile că ar fi obţinut foloase necuvenite folosindu-se de funcţia pe care a ocupat-o. Acesta a spus că nu este nimic la dosar care să arate că a cerut sau a sugerat cuiva că ar dori astfel de câştiguri sau avantaje.

Unul din foloasele care apar în rechizitoriul DNA este reparaţia a două gropi pe strada pe care locuieşte de către o firmă pe care ar fi favorizat-o ca inspector ISCTR. Pop a arătat că drumul a fost reparat printr-un contract cu primăria şi că este vorba despre un drum comunal, la care nici nu se poate lucra altfel, nefiind privat.

De asemenea, în dosarul Fany se sugera că Rareş Pop ar fi beneficiat de curse gratuite prin societatea Fany, pe care, tot aşa, ar fi ajutat-o în virtutea funcţiei deţinute. În dosarul Fany, în care Rareş Pop a fost spălat de acuzaţiile de trafic de influenţă s-a demonstrat că persoana care s-a bucurat de fapt de această ofertă a companiei, Radu Sporiş, a plătit de fapt toate drumurile, astfel că fostul şef ISCTR nu a avut nimic de-a face cu astfel de beneficii şi nici măcar nu a fost destinatarul lor.

Mită de la şpăgari

Nu în ultimul rând, Pop a subliniat că acuzaţiile potrivit cărora ar fi primit la începutul anului 2014 o cantitate mare de produse de carmangerie de la Răzvan Ioniţă nu are obiect, dat fiind că acele produse erau destinate unui coleg de la Sibiu. Inspectorul şef de la Sibiu trebuie să primească, prin Rareş Pop, mai multe produse de origine animală trimisă de colegii săi de la Bihor. „În jurul datei de 20 ianuarie eu aveam pneumonie şi nu am fost la Sibiu. Dar colegii mei s-au întâlnit la Sebeş cu Laszlo Saidoş, şeful Inspectoratului Teritorial VIII şi i-au dat aceste produse”, a spus Rareş Pop.

Scopul primirii produselor ar fi fost ca Pop să-l numească şef pe Alin Bobiţan la Bihor. Acesta a fost susţinut pentru a ocupa funcţia de conducere de la ISCTR Bihor de către PSD încă din anul 2013, aşa cum arată un înscris depus la dosar de avocaţii lui Pop. Acesta a reuşit într-adevăr să ocupe funcţia, dar, aşa cum relatam într-un articol anterior, cei doi inspectori de la Bihor au fost arestaţi zece luni mai târziu pentru luare de mită, prinşi în flagrant. De altfel, Pop chiar a declarat că făcea un sondaj pe cont propriu printre transportatori pentru a afla dacă zvonurile potrivit cărora cei doi sunt corupţi ar fi adevărate – întreprindere pentru care procurorii DNA l-au acuzat de difuzare de informaţii nedestinate publicului .

A recunoscut abuzul în serviciu

„Provin din mediul privat şi am fost obişnuit să ajut oamenii. Şi poate că această atitudine nu a corespuns cu cea de şef ISCTR, care trebuie să verifice şi să sancţioneze, dar vreau să precizez că niciodată nu am avut intenţia de a-mi exercita abuziv sau nelegal funcţia”, a concluzionat Rareş Pop.

În a doua jumătate a procesului, Claudiu Crişan a vorbit despre acuzaţiile aduse de DNA. Acesta a început prin prezentarea traiectoriei sale profesionale şi apoi a vorbit despre relaţia sa cu Rareş Pop, faţă de care a arătat că are sentimente de admiraţie. În ceea ce priveşte acuzaţiile de abuz în serviciu, Crişan a ales să recunoască aproape 20 din 77, iar celelalte le-a discutat, pentru a arăta, la fel ca Pop, că sunt lipsite de obiect sau că nu prezintă realitatea aşa cum şi-o aminteşte el.

Prieten, prieten, dar…

Cu toate acestea, spre sfârşitul declaraţiilor, Claudiu Crişan a ales să arunce pisica în curtea fostului său şef, arătând că înţelege că a greşit, dar de multe ori a intervenit pe lângă inspectorii ISCTR la cererea acestuia.

În ceea ce priveşte faptul că ar fi intervenit la colegul său Ioan Dohotar, Crişan nu îşi mai aminteşte care ar fi fost subiectul sau persoana care a cerut o astfel de intervenţie, cu toate că avocatul primului a făcut eforturi susţinute pentru a-i împrospăta memoria, citindu-i chiar stenogramele unor înregistrări de convorbiri telefonice între cei doi. Magistratul Nora Boiciuc a fost nevoit să insiste asupra punctului de vedere al lui Crişan, care a recunoscut până la urmă că probabil a vorbit metaforic în mesajul transmis lui Dohotar.

Următorul termen al procesului va avea loc pe data de 13 martie, când vor fi audiaţi inculpatul Ioan Dohotar şi partea vătămată ISCTR. Într-un număr viitor vă vom prezenta declaraţia detaliată a lui Claudiu Crişan, portretul pe care acesta îl face fostului său şef, precum şi inadvertenţele pe care şi acest inculpat le identifică în rechizitoriul DNA.