Patronatele şi sindicatele dezbat propunerile de modificare a Codului Muncii, deşi din partea Guvernului nu a apărut nici o variantă concretă. Angajatorii doresc flexibilizarea legislaţiei care reglementează relaţiile de muncă – dispariţia contractelor colective de muncă, prelungirea duratei pentru contractele pe perioadă determinată şi a perioadei de probă şi simplificarea procedurilor de concediere. Sindicaliştii în schimb se tem că aceste măsuri ar permite angajatorilor să plătească salarii cât mai mici şi ar afecta siguranţa locului de muncă pentru români.
Şeful Executivului a anunţat că în luna octombrie cabinetul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe două legi – este vorba de Codul Social şi Codul Muncii. Deocamdată nu există propuneri concrete care să fie supuse unei dezbateri publice, dar sindicatele şi mediul de afaceri reacţionează deja la schimbările preconizate.
Divide et impera
Legea care reglementează relaţiile de muncă în ţara noastră a suscitat reacţii contradictorii de cele două părţi ale contractelor de lucru. Angajaţii şi angajatorii doresc lucruri diferite de la noul Cod al Muncii şi fiecare ar dori să traga oala pe focul său. Însă nici unii, nici alţii nu ştiu care vor fi elementele în legătură cu care să se certe.
Sindicatele suspectează Guvernul că nu doreşte o dezbatere publică şi vrea să ducă în faţa Parlamentului o lege elaborată în secret. Acestea negociază în mod continuu cu Executivul politicile legate de piaţa muncii, cum ar fi legea salarizării bugetarilor sau concedierile de la stat. Liderii sindicali se tem că o modificiare a Codului Muncii ar putea să-i lipsească pe angajaţi de protecţie şi posibilitatea de a-şi negocia salariile şi timpul de lucru.
Pe cealaltă parte a baricadei, angajatorii susţin o modificare a Codului Muncii care să rezolve problema rigidităţii actualei legislaţii şi să limiteze drepturile şi privilegiile salariaţilor. În acest sens, mediul de afaceri propune eliminarea contractului colectiv de muncă la nivel naţional şi răspândirea în schimb a contractelor pe perioadă determinată.
Patronatele cer flexibilizarea muncii
Încă de la apariţia actualului Cod al Muncii, mediul de afaceri s-a plâns de rigiditatea prevederilor sale şi de drepturile pe care acestea le conferă sindicatelor. Unii specialişti pun varianta aceasta a legii pe seama experienţei de sindicalist a ministrului Marian Sârbu sub care a fost elaborată. Patronii doresc o flexibilizare a relaţiilor de muncă pentru a fi mai uşor să renunţe la angajaţii neperformanţi, fără riscul de a ajunge în instanţă.
„În momentul de faţă, angajatorul este blocat de prevederi birocratice în organizarea activităţii sale. Desfiinţarea unui post de muncă pentru motive ce ţin de randamentul activităţii este greoaie şi există riscul de a fi anulată în instanţă. Mai mult, de fiecare dată când un angajat simte că va fi cercetat disciplinar sau că i se va desface contractul de muncă în mod abuziv îşi ia concedii medicale pentru suspendarea contractului de muncă“, afirmă avocatul Mihaela Scărlătescu pentru Capital.
Mediul de afaceri cere eliminarea contractului colectiv de muncă la nivel naţional, precum şi cel la nivel de ramură. Patronii vor ca, potrivit noului Cod al Muncii, negocierea să se facă la nivel de întreprindere. Aceste propuneri au atras nemulţumirea angajaţilor, iar minerii din Oltenia au protestat în Bucureşti săptămâna trecută împotriva unei asemenea modificări.
„Negocierea la nivel de întreprindere sau pe regiune ar fi mult mai realistă. De ce să existe un contract la nivel naţional care să se aplice tuturor, în orice condiţii? Nu poţi să dai acelaşi salariu şi la Vaslui şi la Bucureşti, pentru că cele două regiuni nu sunt comparabile”, a declarat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan, pentru Ştirile ProTv.
Creşterea economică va crea locuri noi de muncă
Patronatele cer prelungirea perioadei de probă, aplicarea contractelor pe ramură doar părţilor implicate în negociere, simplificarea procedurilor de concediere în cazul angajaţilor care nu-şi fac treaba sau flexibilizarea timpului de lucru.
Angajatorii se arată interesaţi şi de modificări referitoare la contractele pe perioadă determinată. “Piaţa muncii este în continuă transformare, apar meserii noi cu atribuţii noi. De ce să nu pot angaja câţi oameni am nevoie pentru cât timp am nevoie? Această modalitate ar fi şi în beneficiul salariatului, pentru că un program de lucru flexibil i-ar da posibilitatea să-şi găsească şi alt loc de muncă şi să câştige mai mult”, spune Cristian Pârvan.
Potrivit reprezentanţilor Camerei Americane de Comerţ din Bucureşti (Amcham), există mai multe prevederi legislative care ar trebui analizate. Instituţia a arătat pentru revista Capital că ar fi vorba de modificări legate de timpul de muncă şi timpul de odihnă, care ar trebui negociate direct cu angajatul în funcţie de nevoile acestuia, contractele cu durată determinată, care ar trebui să fie mai uşor de încheiat. Perioadele de probă ar trebui să fie mai lungi şi să poată fi aplicate noilor angajaţi, indiferent de numărul angajaţilor supuşi anterior perioadei de probă pentru acelaşi post, consideră Amcham.
Toate acestea, susţin specialiştii, vor oferi angajatorului posibilitatea de a păstra doar salariaţii performanţi. „La prima vedere, se poate considera că introducerea unui asemenea principiu este doar în beneficiul angajatorilor. Totuşi, instaurarea acestui principiu este în ajutorul activităţii salariaţilor performanţi, angajatorul va creşte din punct de vedere economic şi va putea crea noi locuri de muncă, degrevând astfel statul de suportarea cheltuielilor aferente prestaţiilor sociale acordate persoanelor fără loc de muncă sau fără mijloace de întreţinere. Angajaţii vor fi motivaţi să atingă performanţe cât mai bune pentru a-şi păstra locul de muncă, forţa de muncă va câştiga astfel în competitivitate, prelungindu-şi perioada activă pe piaţa forţei de muncă“, explică aceştia.
Sindicaliştii vor siguranţă
Liderii sindicali se tem că modificările despre care se vorbeşte în ultima vreme îi vor dtermina pe angajaţi să se mulţumească cu salarii mici şi să se teamă că pot fi daţi afară oricând. Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical, a explicat pentru încont.ro că “patronii vor eliminarea a două concepte care definesc relaţiile dintre angajaţi şi angajatori – contractul colectiv de muncă şi contractele pe perioadă nedeterminată. Ceea ce ne duce cu gândul că vor să aibă salariaţi prost plătiţi şi pe care să-i poată concedia cum vor şi când vor. Contractul colectiv de muncă fixează nişte standarde minime, legate de salariul minim şi de timpul sau condiţiile de lucru, peste care niciun angajator din ţara asta nu poate trece. De ce ar vrea eliminarea acestor standarde minime, dacă n-ar vrea să nu mai aibă nicio condiţie impusă în stabilirea salariilor şi a condiţiilor de muncă?”.
”În momentul de faţă există multe aspecte insuficient detailate sau care ar necesita clarificări punctuale, atât în Codul Muncii, cât şi în celelalte acte normative din domeniu, nu ştiu însă ce măsură acestea vor fi acoperite în totalitate în cadrul demersului de modificare a legislaţiei întreprins în prezent. S-ar putea da numeroase exemple, acoperind aspecte dintre cele mai diverse: reintegrarea salariatului concediat disciplinar ca urmare a anulării deciziei de concediere în condiţiile desfiinţării postului salariatului, încetarea de drept a contractului de muncă în cazul dizolvării societăţii, concedierea salariatului pe perioada de probă, dobândirea reprezentativităţii de către organizaţiile sindicale, negocierea de acte adiţionale la contractele colective de muncă în condiţiile apariţiei la nivelul de negociere a unor noi organizaţii sindicale etc.”, este de părere Şerban Pâslaru, Avocat asociat al Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi coordonator al departamentului de dreptul muncii.
Sindicatele, ameninţate de noul Cod al Muncii
Sindicatele susţin că oficialii Ministerului Muncii i-au asigurat că modificările nu vor fi majore, dar toate întâlnirile pe marginea modificărilor la Codul Muncii au rămas la stadiul de discuţii. O delegaţie a liderilor Sanitas i-a solicitat ministrului Muncii, ca modificările anunţate în legislaţia muncii să nu fie făcute în absenţa unui dialog cu sindicatele, a declarat, pentru Agerpres, Paul Negoiescu, membru în biroul executiv al Sanitas. “I-am cerut ministrului Muncii ca modificările la legislaţie, pe care guvernul le anunţă, să nu le facă fără consultarea noastră. Zvonurile care circulă sunt dezastruoase. Mă refer la Codul Muncii în primul rând, la legislaţia contractelor de muncă, la legislaţia conflictelor de muncă”, a declarat reprezentantul Federaţiei Sanitas.
Noua legislaţie ar putea ameninţa în mod direct şi sindicatele. Au apărut propuneri legate de organizarea şi conducerea acestor instituţii. Este vorba de creşterea numărului de membri pentru constituirea unui sindicat sau încetarea plăţii salariului pe durata mandatului liderilor de sindicat.
Diana Gabor
