Coduri noi, la vremuri noi

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a propus respingerea acestor iniţiative până ce noile coduri vor fi adoptate. „Dacă am putea să avem o înţelegere politică mai largă privind respingerea tuturor acestor iniţiative legislative până la adoptarea proiectelor de noi coduri, cred că ar fi în favoarea stabilităţii legislative în România”, a declarat Predoiu. Chiar dacă modificarea Codurilor ar aduce un beneficiu României, potrivit acestuia, Parlamentul nu mai este nevoit să modifice codurile penale şi civile punctual, pe anumite articole. „Am înţeles că încă nu s-a decis modalitatea de promovare a acestor coduri, dacă va fi asumarea răspunderii am da naştere unei instabilităţi legislative inutile pentru perioade mici de timp, modificarea legislaţiei penale dă naştere la unele probleme privind legea penală mai favorabilă”, continuă Predoiu. Această propunere  a fost susţinută şi de preşedintele Comisiei Juridice, Daniel Buda, care a declarat că „nimeni nu vrea această instabilitate legislativă”.

Coduri noi …la vară

În cele din urmă, potrivit lui Mircea Geoană, preşedinte PSD, modificarea codurilor penal şi de procedură penală trebuie să aibă loc în Parlament. „Continui să cred, în pofida unei presiuni pe care o simţim din interior şi de la Bruxelles, că este mai sănătos, mai corect, mai rânduit să procedăm la o dezbatere accelerată în Parlamentul României, să ne stabilim o dată limită în care aceste coduri să treacă prin filtrul necesar al Parlamentului naţional şi să putem să dăm aceste coduri, care, din păcate, ar fi trebuit să intre în vigoare, o parte din ele, încă din 2004, când erau gata promulgate”, a declarat Geoană. Pentru a nu inflenţa negativ raportul de ţară al Comisiei Europene din vară, proiectele Codurilor ar trebui adoptate până în iunie 2009. Potrivit lectorului universitar, Radu Chiriţă, România are nevoie de o schimbare în ceea ce priveşte modificarea noilor Coduri. Codurile actuale sunt vechi, iar modificările aduse atât Codului penal, cât şi celui Civil, vor fi într-un număr foarte mare. Acesta a mai declarat că prin faptul că România a intrat în Uniunea Europeană, modificările codurilor sunt obligatorii şi necesare. Din spusele profesorului Chiriţă, în momentul de faţă România se situează- în ceea ce priveşte Codurile- la nivelul Albaniei, amintind de Rusia care deja a făcut modificări la Codul penal şi Codul civil.

Noile modificări

Astfel, proiectul pentru modificarea Codului penal va aduce schimbări semnificative în domeniul pedepselor, crescând numărul infracţiunilor pentru care pedeapsa amenzii poate fi aplicată ca pedeapsă unică. Vor mai fi modificate şi reglementările privind răspunderea penală a minorilor, urmând a fi redusă la 13 ani limita de vârstă de la care este posibilă cercetarea penală a minorului. Pe lângă acest lucru, sunt identificate şi incriminate noi fapte precum obstrucţionarea justiţiei, presiuni asupra justiţiei, compromiterea intereselor justiţiei, influenţarea declaraţiilor şi reprezentarea neloială sau neexecutarea sancţiunilor penale. O altă modificare a Codului penal este dedicată infracţiunilor electorale, cum ar fi în cazul infracţiunii de violare a confidenţialităţii votului. Potrivit Codului de procedură penală, se propune reglementarea unei măsuri, respectiv arestul la domiciliu. Proiectul prevede şi introducerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, lucru ce ar duce la reducerea duratei de judecată în cauză. În ceea ce priveşte Codul civil, acesta are la bază asigurarea protecţiei drepturilor şi libertăţilor civile. Vor apărea noutăţi în ceea ce priveşte reglementarea logodnei, consacrarea legală a divorţului pe cale administrativă, dar şi introducerea instituţiei dezmoştenirii. Şi privitor la capitolul familie se prefigurează noutăţi, prin adoptarea Codului familiei.  

Beatrice Golondzac