Noul Cod penal propus de Ministerul Justiţiei este criticat din ce în ce mai mult de către organizaţiile neguvernamentale. O altă prevedere controversată care a adus nemulţumiri românilor este faptul că prin noul Cod Civil se reduc drastic limitele de pedeapsă ale infracţiunilor de corupţie, precum luarea de mită şi trafic de influenţă. Astfel, în noul Cod penal, pentru luare de mită, limitele pedepsei scad de la 3-12 ani la 2-7 ani, iar în ceea ce priveşte traficul de influenţă pedeapsa ajunge la 1-5 ani faţă de codul actual în care această infracţiune este pedepsită cu închisoarea de la 2 la 10 ani.

Modificările aduse celor patru coduri au trezit un val de nemulţumiri atât din partea opiniei publice cât şi din partea societăţii civile. Astfel, dezincriminarea incestului, sancţionarea faptelor de corupţie cu pedepse mici sau limitarea libertăţii presei sunt doar câteva dintre nemulţumirile românilor. De aceiaşi părere sunt şi reprezentanţii Transparency International Romania, aceştia considerând că prin proiectul codului penal şi al celui de procedură penală, se aduc grave prejudicii intereselor României prin politica de toleranţă maximă faţă de fenomenul generalizat al corupţiei.

Infracţiuni periculoase

„Fenomenul corupţiei este sursa principală a sărăciei şi subdezvoltării României în raport cu celelalte state membre ale UE, Ministerul Justiţiei ridică la nivel de politică penală o lejeritate inadmisibilă faţă de acest flagel”, potrivit declaraţiilor TI. Mai mult, Transparency International consideră că întreaga construcţie juridică a Codului penal are ca efect nesancţionarea efectivă a faptelor de corupţie sau sancţionarea lor modică. Se consideră că efectele acestor infracţiuni sunt încurajarea suspendării executării pedepselor, prescripţia mai rapidă a răspunderii pentru infracţiunile de corupţie şi pronunţarea unor pedepse mai mici. Ministerul Justiţiei susţine că, pentru a răspunde criticilor privind nivelul scăzut al pedepselor, au fost stabilite limitele de pedeapsă mai mică, ceea ce reprezintă o contradicţie logică. Ministerul legiferează astfel situaţia de fapt nemulţumitoare, în loc să o corecteze. Judecătorul Cristi Danileţ, vicepreşedintele SoJust, scrie pe blogul său că reprezentanţii Comisiei Europene au criticat în nenumărate rânduri faptul că instanţele de judecată din România pronunţă pedepse mici pentru infracţiunile de corupţie. „Astfel, numai în raportul din iulie 2008, autorităţile de la Bruxelles menţionează de cinci ori în cele opt pagini ale raportului că instanţele dau pedepse care nu sunt descurajatoare, fiind pronunţate pedepse cu închisoarea mici sau cu suspendarea executării pedepsei”. De asemenea, şi în Raportul intermediar din februarie 2009, Comisia Europeană notează că „România a instituit un grup de lucru pentru a îmbunătăţii uniformitatea jurispundenţei în ceea ce priveşte sancţiunile în cazurile de corupţie”. În cea ce priveşte jaful armat, traficul de persoane, de droguri şi de arme, Danileţ consideră ca „aceste infracţiuni sunt periculoase şi nimic nu poate argumenta scăderea pedepselor legale”.

România o ţară coruptă

Deşi în 2007 România s-a situat pe locul întâi în ceea ce priveşte corupţia şi pe locul doi în 2008, pedepsele în cazul unor infracţiuni de corupţie devin din ce în ce mai mici. Nu degeaba Comisia Europeană şi membrii Uniunii Europene sunt tot mai nemulţumiţi de eşecul România în a rezolva problema corupţiei. „Faţă de anii trecuţi, România a trecut pe locul doi, iar Bulgaria în fruntea topului UE al corupţiei. România stă mai rău decât ţări non-UE precum Turcia, Croaţia sau Georgia”, arată indexul de corupţie pe 2008 al Transparency Internaţional. În 2008, indicele de corupţie al României s-a îmbunătăţit foarte puţin faţă de 2007, de aceea România se situa în 2008 pe locul 70 din 180 de ţări. Ţările cele mai puţin corupte sunt statele din nordul Europei. Danemarca este considerată cea mai puţin coruptă ţară din lume, la egalitate cu Suedia şi Noua Zeelandă. Republica Moldova se situează în 2008 pe locul 109 din 180 de ţări luate în considerare. Nici Rusia nu se poate mândri cu perfomanţele sale, deoarece se plasează pe locul 147 în 2008.

Furtul şi tâlhăria sancţionate cu pedepse mici

Organizaţiile neguvernamentale critică faptul că noul Cod penal va înjumătăţi pedepsele pentru cazurile de corupţie, acest lucru ducând la protejarea infractorilor. În noul Cod penal au fost coborâte limitele de pedeapsă pentru infracţiunile de luare de mită, tâlhărie şi furt. În acest context, persoanele care iau mită riscă după codul actual până la 12 ani de închisoare, în timp ce noul cod prevede pedeapsa maximă la şapte ani. De asemenea, pentru delapidare, tâlhărie şi furt pedeapsa  maximă s-a redus la cinci ani, iar cea minimă la un an. Ministerul Justiţiei a comentat acest lucru spunând că instanţele de judecată aplică oricum pedepse mici pentru multe infracţiuni. Cu toate că doar în ultima lună, România şi chiar municipiul Cluj-Napoca au fost împânzite de tâlhării, furturi şi cazuri de luare de mită, aceste situaţii nu ridicat semne de alarmă pentru nimeni. Avocatul Liana-Mariana Benea a declarat pentru Gazeta de Cluj că „probabil scopul reducerii acestor pedepse este acela de a corecta pe cineva care a comis o infracţiune”. „Cred că aşa a considerat legiuitorul că este mai bine în ceea ce priveşte scăderea limitelor de pedeapsă. Legiuitorul a considerat că poate fi atins scopul şi prin pedepse mai mici. În funcţie de circumstanţele reale ale infracţiunii aşa va fi pedepsit şi infractorul”, a mai declarat Liana-Mariana Benea.
 
Năstase şi „Mătuşa Tamara”

Problema este că prin reducerea pedepselor pentru aceste fapte, marile cazuri de corupţie riscă să se stingă. Adică, cu un avocat bun, cu multe amânări, invocări de excepţii, strămutări şi recursuri, un personaj controverat, acuzat de săvârşirea de fapte corupţie, ar putea scăpa, fapta putându-se prescrie până când judecătorul să dea o decizie definitivă. Un caz de corupţie ultra-mediatizat de este acela în care personajul principal este Adrian Năstase. Fostul premier, a fost trimis în judecată deoarece anchetatorii  au considerat că fostul prim-ministru l-ar fi mituit pe Ioan Melinescu, pe care l-ar fi promovat în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), în schimbul blocării unei anchete având ca obiect o tranzacţie de 400.000 de dolari din contul Danielei Năstase. De asemenea, Ioan Melinescu a fost acuzat de luare de mită, sustragere sau distrugere de înscrisuri şi divulgare de informaţii. Verificările efectuate de ONPCSB relevau faptul că suma de 400.000 de dolari depusă în contul soţiei lui Năstase nu era justificată de venituri. Potrivit unor acte de vânzare-cumpărare, suma de bani provenea din vânzarea unor obiecte de artă aparţinând mătuşii Danielei Năstase. Însă, procurorii susţin că nu există dovezi care să specifice că toate aceste bunuri erau ale sale.

Furtul

Conform art. 208 Cod penal, luarea unui bun imobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 12 ani. Se consideră bunuri mobile şi orice energie care are o valoare economică, precum şi înscrisurile. Fapta constituie furt chir dacă bunul aparţine în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârşirii acel bun se găsea în posesia sau deţinerea legitimă a altei persoane.

Traficul de influenţă

Infracţiune alături de darea de mită, luarea de mită, primirea de foloase necuvenite. Infracţiunea constă în primirea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act care intră în atribuţiile sale de serviciu.

Tâlhăria

Tâlhăria constă în furtul săvârşit prin întrebuinţare de violenţe sau ameninţări, ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţa de a se apăra, precum şi furtul umat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace pentru păstarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii, ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea.

Beatrice Golondzac

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.