Comisarul Mureșan Alexandru, condamnat la închisoare în regim de detenție

Curtea de Apel Cluj a pronunțat, pe 5 decembrie 2014, sentința în dosarul în care a fost judecat fostul adjunct al poliției clujene, comisarul Mureșan Alexandru. Judecătorul Monica Șortan a decis pedeapsa cu 2 ani și 11 luni închisoare în regim de detenție pentru 2 infracţiuni de înşelăciune, 2 infracţiuni de uz de fals şi 5 infracţiuni de fals în declaraţia de avere.

Comisarul a fost achitat pentru două infracțiuni de fals în acte oficiale. De asemenea, a fost obligat la plata despăgubirilor civile în cuantum de 83.630 către BRD. Hotărârea, pronunțată în ședință publică, nu este definitivă, comisarului rămânându-i o cale de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, în zece zile de la comunicare.

Procurorii au arătat că fostul şef al Poliţiei Rutiere Cluj Alexandru Mureşan, trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni, ar fi prejudiciat cu peste 248.000 de euro o bancă de la care a contractat două împrumuturi prin falsificarea unor declaraţii de venit, arată procurorii în rechizitoriul întocmit în acest caz. Mureşan mai este acuzat că nu a trecut în declaraţiile sale de avere depuse la Poliţie toate datoriile şi veniturile familiei

Conform rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului Curţii de Apel Cluj, care l-au trimis în judecată pe Alexandru Mureşan pentru mai multe infracţiuni, între care înşelăciune şi fals, prejudiciul cauzat de acesta, prin falsificarea unor declaraţii de venit, este de 248.500 de euro şi nu a fost recuperat. Potrivit sursei citate, la începutul anului 2008, Mureşan a hotărât, împreună cu soţia sa, să cumpere un teren în Cluj-Napoca, pe care apoi să construiască o casă de locuit, ei găsind un teren pe strada Becaş. Pentru achiziţionarea terenului, cei doi au cerut un credit de 200.000 de euro de la o bancă.

Mureşan acuza angajaţii băncii

„Au solicitat 200.000 de euro de la BRD. M.A. (Mureşan Alexandru – n.r.) avea un venit de 4.700 de lei, iar soţia sa 4.060. În aceste condiţii, pentru obţinerea creditului M.A. s-a folosit de o adeverinţă de venit de la IPJ Cluj pe care a falsificat-o prin adăugarea cifrei 4 la grupul iniţial din rubrica «alte venituri lunare cu caracter permanent» şi în care a consemnat astfel, în mod nereal, că venitul său lunar mediu este în sumă de 8.755 lei”, se arată în rechizitoriu. Mureşan a susținut însă, pe tot parcursul procesului, că funcţionarii de la BRD i-ar fi  falsificat adeverinţele de venit, iar în ceea ce priveşte omisiunea de a trece în declaraţiile sale de venit anumite datorii şi venituri ale soţiei, acesta a arătat că la începutul căsniciei s-a înţeles cu aceasta că „nu se amestecă unul în afacerile celuilalt”.

Credit pentru casă

Conform aceleiaşi surse, funcţionarii băncii au acordat creditul în 4 aprilie 2008. Din septembrie 2011, Mureşan a încetat să mai achite ratele bancare, iar împotriva sa a început procedura de executare silită a garanţiilor, nefinalizată până în prezent. Procurorii susţin că în august 2008 Mureşan avea nevoie de bani pentru a continua construcţia pe strada Becaş şi a cerut un nou credit, de 48.500 de euro, de la BRD. Astfel, el ar fi falsificat o nouă adeverinţă de la Poliţia Judeţeană prin completarea ulterioară a unor sume neconforme cu realitatea, la rubrica „alte venituri lunare cu caracter permanent”, care atesta astfel, în mod nereal, că ar avea un venit lunar mediu de 8.868 de lei. La 11 septembrie 2008 a fost încheiat contractul de credit, iar din septembrie 2011 Mureşan nu şi-a mai plătit ratele.

Rată lunară de 1.400 de euro

În cursul urmăririi penale, fostul şef al Poliţiei Rutiere Cluj a negat că ar fi falsificat cele două adeverinţe, susţinând că un consilier de clienţi de la bancă, care a avut calitatea de martor în dosar, ar fi falsificat adeverinţele de venit, fără acordul său, aceasta urmând să obţină astfel bonusuri importante. „Pentru creditul de 200.000 de euro, Mureşan avea o rată lunară de 1.414 euro. În momentul contractării creditului de 200.000 de euro, M. A. putea justifica venituri totale de 8.795 lunar, în timp ce trebuia să plătească rate şi alte angajamente la BRD şi la alte bănci de aproximativ 10.730 de lei, aceasta fără a mai lua în calcul cheltuielile minime de subzistenţă”, se mai arată în rechizitoriu. Mureşan a mai fost cercetat şi pentru faptul că, atunci când a completat declaraţiile de avere aferente anilor 2007-2011, nu a consemnat în totalitate şi în mod corect o serie de împrumuturi contractate de la mai multe persoane, în sumă totală de 1.540.000 de euro, 20.000 de dolari şi 70.000 de lei, primite cu titlu de împrumut sau cu alt titlu de soţia sa sau de el personal, de la 16 persoane.

Trei milioane de euro din afacerile soției

„De asemenea nu a evidenţiat cota parte din veniturile de peste 2.821.000 de euro obţinute de soţia sa din vânzarea a 45 de apartamente construite în Cluj-Napoca şi nu a evidenţiat dobândirea unei case construite pe strada Becaş. Mureşan a spus că el nu a avut cunoştinţă de afacerile derulate de soţia sa, despre veniturile, datoriile şi împrumuturile contractate de aceasta”, se mai precizează în rechizitoriu. Pentru aceste fapte, procurorii au dispus scoaterea de sub urmărire penală.

Apărarea comisarului

Avocatul comisarului Mureșan, Milu Timoce, a pledat pentru achitarea comisarului pentru toate infracțiunile pentru care a fost judecat, argumentând că pe baza declarațiilor martorilor, a probelor de la dosar și a expertizei grafologice dispusă pentru stabilirea falsificatorului nu se poate demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că cele două adeverințe de salariu ar fi fost falsificate de Mureșan. Apărarea susține că falsificarea adeverințelor este atât de evidentă, de grosolană, încât este imposibil ca cineva de bună credință să nu o fi sesizat, deci banca ori le-a acceptat falsificate, ori falsul a apărut după depunerea lor la dosarul de credit. În consecință, arată Timoce, dacă infracțiunea de fals în acte oficiale nu există, nu se poate

discuta despre infracțiune de uz de fals, respectiv de înșelăciune, pentru care comisarul ar trebui achitat. De asemenea lipsa intenției de a înșela banca ar fi demonstrată de faptul că Mureșan a plătit ratele timp de trei ani.

În ceea ce privește falsul din declarațiile de avere, apărarea a susținut că declarația de avere incriminată nu a fost corect completată pe de o parte pentru că Mureșan nu cunoștea amănunte despre afacerile imobiliare ale soției sale, iar pe de altă parte, la acea vreme, declarațiile de venit nu se completau la fel de riguros ca acum.