Comisia Europeană a făcut o serie de propuneri pentru scăderea consumului și traficului de droguri. Printre măsuri se numără și dezincriminarea consumului.
Printre măsurile avute în vedere să numără crearea unei noi Alianțe Europene a Porturilor pentru a spori rezistența acestora împotriva infiltrațiilor criminale. Pentru aceasta se dorește consolidarea activității autorităților vamale, a organelor de aplicare a legii, a actorilor publici și privați din porturile Uniunii. De exemplu, aceste obiective ar urma să fie atinse prin scanare și echipamente de ultimă generație.
De asemenea, demontarea rețelelor criminale cu risc ridicat prin facilitarea investigațiilor financiare și digitale este o altă măsură înscrisă în noua foaie de parcurs. Cartografierea celor mai mari rețele criminale, consolidarea cooperării dintre procurorii și judecătorii specializați și utilizarea alertelor Sistemului de Informații Schengen (SIS) este o altă cale de luptă identificată de Executivul de la Bruxelles.
Pe de altă parte, se are în vedere introducerea unor măsuri de prevenire a criminalității organizate prin schimbul de bune practici și orientări între statele membre. Scopul este de a preveni infiltrarea acestor grupuri în societate și în economie pentru a nu le permite să recruteze tineri și pentru a îmbunătăți siguranța și sănătatea publică, ceea ce va duce, în final, la limitarea mai eficientă a accesul la precursorii drogurilor, arată Comisia Europeană.
Nu în ultimul rând, se are în vedere cooperarea între partenerii internaționali pentru a face față amenințării globale, inclusiv prin consolidarea schimbului de informații, operațiuni comune pe principalele rute ale traficului de droguri și consolidarea cooperării judiciare cu țările din afara UE. Comisia se angajează să pună în aplicare aceste acțiuni suplimentare pe parcursul anilor 2023 și 2024, în strânsă cooperare cu statele membre și instituțiile europene.
Recomandare: România să-și reconsidere politica punitivă
Având în vedere că singurele politici eficiente care conduc la reducerea consecințelor negative sociale și medicale ale consumului de droguri și ușurează accesul consumatorilor la servicii de asistență presupun abandonarea pedepselor penale pentru consumatori (deținători în vederea consumului), principala recomandare a acestui studiu este ca România să-și reconsidere politica punitivă în favoarea unei politici care are în centru sănătatea publică, spun autorii studiului. În acest sens, țara noastră trebuie să adere la „standardul de aur” al dezincriminării susținut de Consorțiul Internațional Pentru Politice Publice în Domeniul Drogurilor (IDPC, 2022) și de Comisia Globală pentru Politica Drogurilor (GCDP), care constă în eliminarea tuturor sancțiunilor pentru consum și activități conexe, adică posesia, cumpărarea și cultivarea pentru consumul propriu. Conform acestor organisme, un număr tot mai mare de guverne, grupuri ale societății civile, rețele de persoane care consumă droguri, cercetători din întreaga lume și lideri globali au recunoscut necesitatea urgentă a dezincriminării. „Recomandăm eliminarea tuturor sancțiunilor penale pentru deținerea de droguri în vederea consumului propriu, pentru toate substanțele, conform recomandărilor Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie (2023) – organism reprezentativ al medicilor psihiatri. Este necesară consultarea cu partenerii internaționali cu experiență în dezincriminare, precum Portugalia și Spania, dar și cu cei aflați în fruntea mișcărilor internaționale de liberalizare, precum Germania. Pentru a stabili cantitățile de droguri până la care s-ar dezincrimina posesia pentru fiecare tip de drog, recomandăm factorilor decizionali să preia ca model reglementările din statele unde sunt aplicate astfel de politici”, spun autorii studiului.
Modelul portughez, de luat în calcul și de noi
Prin eliminarea tuturor sancțiunilor penale pentru posesia de droguri în vederea consumului propriu, dezincriminarea creează un mediu propice dezvoltării și promovării accesului voluntar la sisteme de asistență și sprijin. „Deși măsurile specifice adoptate în cadrul dezincriminării tuturor substanțelor rămân la latitudinea – și în responsabilitatea – Guvernului și a legiuitorilor, recomandăm drept punct de referință sistemul portughez”, mai spun realizatorii studiului. Conform studiilor internaționale, în cadrul sistemului portughez al dezincriminării – catalogat drept un „succes răsunător”, dacă poliția identifică o persoană aflată în posesia unei cantități echivalente cu doza zilnică medie pentru consum propriu, aferentă unei perioade de până la 10 zile, indiferent de drog, persoana primește o citație din partea unei „comisii de descurajare” (CDT) – un panel format din trei persoane, experți medicali, asistenți sociali și profesioniști în domeniul juridic. Această comisie are o abordare neconflictuală și folosește o perspectivă centrată pe sănătate pentru a evalua dacă persoana în cauză necesită tratament sau nu. Comisiile dispun de o gamă largă de instrumente pentru a soluționa fiecare caz – printre care: facilitarea tratamentului pentru cei dependenți de droguri, raportarea regulată în fața comisiei, prestarea de servicii comunitare, suspendarea permisului de conducere sau a altor permise sau, ca ultimă soluție, aplicarea de amenzi. Pentru cei care nu sunt dependenți și sunt la prima abatere, comisiile vor suspenda, în cele mai multe cazuri, procedura și nu vor impune nicio sancțiune. Dacă o persoană este găsită cu o cantitate mai mare decât cea aferentă consumului propriu pe o perioadă de 10 zile, aceasta va fi trimisă în fața instanței, unde se pot formula acuzații de trafic de droguri.
