Alegerile locale generale din Republica Moldova au scos la bătaie aproape 900 de posturi de primar şi 12.000 pentru Consiliile locale. Cea mai mediatizată competiţie a fost cea de la Chişinău, unde favoritul competiţiei a fost, potrivit sondajelor, actualul primar, liberalul Dorin Chirtoacă. Au existat, ca în anii anteriori, acuzaţii de mită şi tentative de fraudă, dar şi candidaturi inedite, între tizi sau foste primăriţe. Rezultatul acestui scrutin este considerat de preşedintele interimar drept o şansă pentru ieşirea din criza politică.

La 5 iunie 2011, în Republica Moldova, se vor desfăşura alegerile locale generale, în urma cărora vor fi aleşi primarii şi consilierii unităţilor administrative din teritoriu pentru un mandat de patru ani. În cadrul scrutinului vor fi aleşi 898 de primari de localităţi şi 11.740 de consilieri locali.
Campania electorală pentru alegerile generale locale a debutat în luna aprilie. Aceste alegeri sunt considerate un nou test pentru coaliţia de guvernare AIE. Încă din prima zi a campaniei pentru Primaria Chişinăului s-au înregistrat opt candidaţi în cursa electorală, patru dintre aceştia reprezentanţi ai partidelor parlamentare.

La Chişinău, liberalii pot câştiga din primul tur

La Chişinău, presa de peste Prut îl plasează pe actualul primar, Dorin Chirtoacă, pe poziţia de favorit la scrutinul de duminică. Edilul liberal ar putea câştiga alegerile pentru funcţia de primar din primul tur de scrutin, potrivit rezultatelor Barometrului de Opinie Publică (BOP) date publicităţii. Potrivit BOP, 54% dintre respondenţi au declarat că vor vota pentru Chirtoacă, în timp ce pentru principalul său contracandidat, comunistul Igor Dodon, s-au pronunţat 36% din cei intervievaţi.
Actualul primar al Chişinăului, în vârstă de 32 de ani, a câştigat alegerile pentru primăria capitalei în 2007, după ce l-a învins în turul doi pe candidatul comuniştilor. Fost ministru al economiei, Igor Dodon, în vârstâ de 36 de ani, a intrat în cursa electorală pentru primăria capitalei după ce numele său a fost vehiculat în presa de la Chişinău ca fiind printre posibilii succesori ai lui Vladimir Voronin la conducerea Partidului Comuniştilor. Tot pentru primăria Chişinăului şi-a depus candidatura şi reprezentantul Partidului Liberal Democrat, Victor Bodiu. Considerat un apropiat al premierului Vlad Filat, Bodiu, care deţine funcţia de secretar general al Guvernului de la Chişinău, nu este considerat un contracandidat redutabil pentru  Dorin Chirtoacă sau pentru comunistul Igor Dodon, care sunt mai cunoscuţi în rândul locuitorilor capitalei Republicii Moldova.
Din partea Partidului Democrat în cursa pentru primăria capitalei s-a înscris Valentina Buliga, care deţine în prezent funcţia de ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, iar până în 2009 a fost deputat pe listele partidului Blocul Electoral Moldova Democrată. Buliga este şi preşedintele organizaţiei de femei a Partidului Democrat.
În cazul în care previziunile Barometrului se adeveresc, Chirtoacă va trebui să facă faţă unei majorităţi a opoziţiei în Consiliul Municipal Chişinău în noul mandat. Partidul Comuniştilor ar obţine cele mai multe voturi în consiliul municipal – 35% din cei care au exprimat o opţiune de vot şi-au arătat preferinţa pentru candidaţii acestui partid, faţă de 26,5% la ultimele alegeri locale din 3 iunie 2007. Comuniştii ar fi urmaţi de Partidul Liberal (PL) – 33%, Partidul Liberal Democrat (PLDM) – 23% şi 7% – Partidul Democrat (PDM). Comuniştii ar obţine câte 33% în consiliile raionale şi locale, PLDM – 30%, PDM – 20% şi PL – 14%.

Criza politică din Moldova rămâne acută

Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat că depăşirea crizei politice depinde de rezultatele alegerilor locale. În comunicatul de presă remis de PD la anunţarea candidatului lor la Bălţi, Lupu a afirmat că „Partidul Democrat din Moldova s-a lansat în campania electorală, în cadrul alegerilor locale generale, cu încrederea că de rezultatul acestor alegeri depinde viitorul ţării noastre. Dacă acest exerciţiu pică, devine inevitabilă continuarea crizei politice şi ţara va trebui, din nou, să meargă la alegeri parlamentare anticipate. Noi nu avem nevoie de acest scenariu. A venit timpul să redăm oamenilor încrederea în clasa politică, or aceasta poate fi realizată prin implementarea proiectelor de dezvoltare reale, care vor avea ca efect crearea noilor locuri de muncă, construcţia drumurilor calitative, majorarea pensiilor şi salariilor, modernizarea şcolilor şi spitalelor, şi nu în ultimul rând, eradicarea corupţiei”.
Criza politică a Republicii Moldova este, în continuare, acută, având în vedere faptul că Parlamentul nu a reuşit nici de această dată să aleagă un preşedinte după alegerile legislative de la sfârşitul anului trecut. Dacă ar avea loc alegeri parlamentare în viitorul apropiat, BOP observă o uşoară scădere în preferinţele electoratului pentru PCRM şi PLDM şi ascensiunea PDM şi PL. Potrivit studiului, în cazul alegerilor, comuniştii ar deţine 38 de mandate de deputat (faţă de 42 în actualul parlament), iar cele trei partide care formează Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) ar putea, în sfârşit, să aleagă preşedintele ţării. Studiul “Barometrul de Opinie Publică – mai 2011” a fost realizat de Institutul de Politici Publice, cu sprijinul Fundaţiei Soros-Moldova în perioada 6-24 mai 2011, pe un eşantion de 1.152 de respondenţi, cu o eroare maximă de aproximativ +/-3%.

Trei candidaţi cu acelaşi nume

Nici de această dată alegerile din Republica Moldova nu vor fi lipsite de incidente. La o firmă licenţiată în domeniul confecţionării ştampilelor pentru alegeri, în urma unui controlul al Ministerului de Interne moldovean, s-a stabilit că firma respectivă a reuşit să confecţioneze 20 de ştampile fără ca beneficiarii să dispună de autorizaţie, fapt ce contravine prevederilor Regulamentului cu privire la activitatea în domeniul confecţionării ştampilelor, informeaza Unimedia. Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a acreditat peste 200 de observatori pentru monitorizarea alegerilor locale generale, însă dacă se va repeta experienţa ultimilor ani, este foarte posibil ca aceştia să sesizeze o serie de nereguli.
Ştirea care a făcut înconjurul publicaţiilor din România şi de peste Prut a fost coincidenţa dintr-o comună din Republica Moldova, unde pe lista pentru funcţia de primar s-au înscris trei persoane cu acelaşi nume. Aceştia vor fi deosebiţi de localnici după sigla partidului pentru care candidează, care cer să fie trecute pe buletinele de vot şi poreclele celor trei candidaţi. În cazul celor trei, Ion Bodrug se va respecta litera legii, care prevede ca în cazul mai multor candidaţi să fie trecute pe buletinul de vot data de naştere a acestora şi locul de muncă.

Mită electorală cu hârtie igienică

La primăria satului Rudi candidează numai femei, iar în ultimele două mandate funcţia aceasta a fost deţinută tot de o reprezentantă a sexului frumos. „I-am permis soţiei să candideze încă o dată. Şi în familie îi place să conducă. Acum o susţin în campania electorală. Oamenii sunt mulţumiţi că a gospodărit bine localitatea, iar eu sunt mândru de ea”, a declarat pentru jurnal.md Alexandru Raneta, soţul fostului primar Zinaida Raneta, care la scurt timp după ce soţia a câştigat alegerile s-a angajat în calitate de şofer al acesteia. În cursa electorală din 5 iunie, pe lângă Zinaida Raneta (PCRM), s-au înscris Veronica Şevciuc (PLDM), de profesie pedagog, şi Zinaida Creţu (PDM), absolventă a Academiei de Administrare Publică.
În ceea ce priveşte campania electorală, au apărut deja acuze din partea partidelor politice în legătură cu tentative de mită electorală. Jurnal.md scrie că pe internet sunt vehiculate mai multe filmuleţe în care persoane care se prezintă drept reprezentanţi ai PLDM și PD împart daruri electorale, în pofida faptului că legislaţia interzice tentativele de corupere a alegătorilor. În imaginile video la care face referire publicaţia de peste Prut, în Sângerei şi într-un sector din Chişinău oamenii fac coadă în stradă sau la primărie pentru a primi produse alimentare şi de igienă personală, printre care hârtie igienică, sare, orez, paste sau ulei. Reprezentanţii PLDM şi PD au negat că ar fi distribuit produse alimentare alegătorilor şi au calificat această acţiune drept „făcătură electorală”, potrivit jurnalul.md.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.