La primul tur de scrutin al alegerilor locale generale din Republica Moldova, candidaţii Partidului Comunist au reuşit să câştige un procent mai redus din numărul de funcţii de primar şi consilier municipal şi raional decât la alegerile din 2007. În schimb, partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană au câştigat teren, iar PLDM a pus mâna pe cele mai multe scaune de primar. La Chişinău, însă, lupta rămâne strânsă, candidatul comunist fiind la un pas de a câştiga Primăria din primul tur.
La 5 iunie 2011 în Republica Moldova au avut loc alegerile locale generale, în urma cărora au fost aleşi primarii şi consilierii unităţilor administrative din teritoriu pentru un mandat de patru ani. În cadrul scrutinului au fost puse la bătaie 898 de scaune de primari ai localităţilor şi 11,740 de consilieri locali. Campania electorală pentru alegerile generale locale a debutat în luna aprilie, scrutinul fiind un nou punct de cotitură pentru stabilitatea politică a Republicii Moldova.
Tot mai puţini primari comunişti
Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunţat că la alegerile în consiliile raionale şi municipale, comuniştii au acumulat, în medie, 32,7%, faţă de peste 34% la alegerile precedente. Partidul Comunist din Republica Moldova, potrivit datelor de la CEC, va deţine majoritatea în cel puţin cinci din cele 32 de consilii raionale, precum şi în municipiile Chişinău şi Bălţi. La alegerile din 2007 Partidul Comuniştilor a obţinut cel mai mare număr de mandate în toate cele 32 de consilii raionale, dar acum a reuşit să-şi păstreze prima poziţie doar în 20 de raioane.
În ceea ce priveşte competiţia pentru funcţiile de primar, comuniştii au fost votaţi de 24% dintre alegătorii din Moldova, în comparaţie cu peste 37% la ultimele alegeri locale. Voturile pierdute de comunişti au mers înspre celelalte partide. Astfel, PLDM a acumulat cele mai multe voturi pentru funcţia de primar – 26%. Partidul Liberal Democrat a obţinut peste 20% din voturile pentru consilii şi aproape 20% pentru primari. Aceasta a fost prima participare a liberal-democraţilor la alegeri locale. Partidul Democrat aproape şi-a dublat rezultatele obţinute în 2007 şi a acumulat 15% din voturi în consiliile raionale, 19% în cele orăşeneşti şi săteşti şi peste 16% din voturile pentru candidaţii la primar. Partidul Liberal a avut o creştere şi mai spectaculoasă, de aproape zece ori. De la mai puţin 2% din voturile pentru consilii, obţinute în 2007, la 16% pentru consiliile raionale şi 12% pentru cele orăşeneşti şi săteşti în prezent.
În trei localităţi, candidatul la funcţia de primar a obţinut 100% din voturile valabil exprimate, iar într-un sat lista de consilieri din partea unui partid politic a acumulat 100% din voturi. Aceasta s-a întâmplat deoarece nu au existat contracandidaţi. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, primarii a 645 de localităţi din cele 898 au fost aleşi din primul tur. În 253 de localităţi, pe data de 19 iunie, va fi organizat turul al doilea.
La Chişinău treburile stau invers
CEC din Republica Moldova a anunţat, marţi, oficial, organizarea, pe 19 iunie, a turului doi de scrutin pentru funcţia de primar al municipiului Chişinău, după finalizarea procesului de numărare a voturilor. Potrivit preşedintelui CEC, Iurie Ciocan, candidatul comuniştilor, Igor Dodon, a obţinut 48,07% din numărul total de voturi valabil exprimate, în timp ce liberalul Dorin Chirtoacă, actualul primar a fost susţinut de 46,5% dintre alegători.
Amintim că, potrivit Barometrului de Opinie Publică, înainte de scrutin 54% dintre respondenţi au declarat că vor vota pentru Chirtoacă, în timp ce pentru principalul său contracandidat, comunistul Igor Dodon, s-au pronunţat 36% din cei intervievaţi. Actualul primar al Chişinăului, în vârstă de 32 de ani, a câştigat alegerile pentru primăria capitalei în 2007, după ce l-a învins în turul doi pe candidatul comuniştilor. Fost ministru al economiei, Igor Dodon, în vârstă de 36 de ani, a intrat în cursa electorală pentru primăria capitalei după ce numele său a fost vehiculat în presa de la Chişinău ca fiind printre posibilii succesori ai lui Vladimir Voronin la conducerea Partidului Comuniştilor.
Vlad Filat, preşedintele PLDM, a declarat că o majoritate comunistă în Consiliul Municipal va avea efecte negative asupra dezvoltării oraşului. „O majoritate comunistă în CMC poate aduce mai multe probleme. Şi aici vorbim despre decizii care pot fi luate privind acţiuni în Chişinău pentru o perioadă de 20 de ani, despre denumirea străzilor şi multe altele”, susţine Vlad Filat.
Observatorii internaţionali cer transparenţă
Potrivit unui raport întocmit de observatorii internaţionali care au monitorizat scrutinul din 5 iunie, alegerile locale desfăşurate duminică în Republica Moldova au respectat standardele internaţionale, însă autorităţile de la Chişinău trebuie să îmbunătăţească legislaţia electorală. Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE/ BIDDO) şi ai Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale ale Consiliului Europei au criticat modul de finanţare a partidelor şi lipsa unui registru electronic al alegătorilor. OSCE/BIDDO a efectuat, în perioada 9 mai – 6 iunie, o misiune restrânsă de observare a alegerilor locale, la care au luat parte 11 experţi şi 14 observatori care au monitorizat alegerile din şapte raioane din Republica Moldova.
”Din punct de vedere al campaniei şi al finanţării, categoric se cere mai multă transparenţă. Nu ştie nimeni câţi bani sunt alocaţi şi nici de unde vin aceşti bani. Noi, în cadrul Consiliului Europei, avem aceste reguli şi se cer a fi puse la punct şi aici, pentru a reglementa acest domeniu. Nu este clar, nu este transparent procesul de finanţare”, a declarat şeful misiunii Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale ale Consiliului Europei, Britt-Marie Lovgrev. Biroul Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale ale Consiliului Europei a realizat, între 1-6 iunie, o misiune în Moldova la care au luat parte 16 reprezentanţi locali şi regionali din 14 state.
Rezultatele scrutinului de săptămâna trecută din Republica Moldova ar putea alarma partenerii politici dinspre vest ai ţării, iar semnele că parteneriatul scârţâie existau încă din perioada premergătoare acestuia. Dirk Schübel, şeful delegaţiei europene la Chişinău, avertiza la sfârşitul lunii trecute că luna de miere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova s-a terminat. Acesta făcea referire la instabilitatea politică şi instituţională din Moldova şi la imposibilitatea continuării reformelor susţinute de Uniunea Europeană în acest context. ”Dacă implementarea reformelor va eşua, noi nu vom da bani”, a adăugat acesta, citat de Agerpres.
Partenerii vestici se arată nemulţumiţi
După rezultatul ultimelor alegeri, Comisia Europeană se pregăteşte şi pentru eventualitatea în care va trebui să negocieze integrarea europeană cu Partidul Comunist, deşi favoriţii partenerilor occidentali sunt membrii Alianţei pentru Integrare Europeană. În cazul în care PCRM ar scăpa de Vladimir Voronin, o variantă sub conducere lui Igor Dodon poate fi susţinută atât de Kremlin, cât şi de Bruxelles. În plus, integrarea europeană poate fi amânată de problema Transnistriei, care nu a fost atacată în ultimul timp de membrii nici unuia dintre partidele parlamentare.
Un alt punct de sprijin care s-ar putea fisura pentru moldoveni este relaţia cu România, care s-a dedicat diplomatic integrării europene a Republicii Moldova în ultimii ani. Preşedintele Traian Băsescu a declarat în repetate rânduri că susţine accederea vecinilor de peste Prut la spaţiul european şi a făcut lobby în rândul omologilor săi pentru ca acest lucru să devină posibil. România a devenit, de asemenea, principalul donator european pentru Republica Moldova, căreia i-a promis peste o sută de milioane de euro până în 2013, iar personalul Ambasadei României de la Chişinău este consistent faţă de alte reprezentanţe diplomatice şi aproape 20 de tratate bilaterale au fost încheiate în ultimul an între cele două ţări.
România ar putea însă să retragă acest sprijin dacă vor ajunge din nou comuniştii la putere, fiind clar că sprijinul românesc este condiţionat politic. În condiţiile în care tot mai mulţi moldoveni obţin cetăţenie română şi au drept de vot în ţară, iar aceştia sunt, majoritatea, românofili, nici partidele Româneşti nu pot risca să piardă sprijinul acestora.
Diana Gabor
