Valoros reprezentat al tinerei generaţii de dirijori, Mihail Agafiţa a susţinut, pe parcursul a 17 ani, peste 400 de concerte simfonice, spectacole de operă şi balet, alături de ansambluri din România, Republica Moldova, Spania, Finlanda, SUA, Rusia, Ucraina şi Belarus, efectuând şi diverse turnee în Grecia, Portugalia, Italia, Franţa, Malta sau Tunisia.
Printre orchestrele pe care le-a condus, regăsim Orchestra Naţională Radio Bucureşti, Filarmonicile Naţionale din Minsk şi Chişinău, Filarmonicile din Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Oradea, Braşov, Bacău, Ploieşti, Craiova, Botoşani, Orquesta de Extremadura (Spania), Pori Sinfonietta (Finlanda), Owensboro Symphony, Great Falls Symphony şi Ohio University Symphony Orchestra (SUA), Baletul de Stat din Sankt Petersburg (Rusia, Teatrele de Operă şi Balet din Chişinău, Kharkov şi Dnepropetrovsk (Ucraina).
Născut în 1973 în oraşul Călăraşi din Republica Moldova, Mihail Agafiţa a studiat dirijatul la Institutul de Stat al Artelor din Chişinău, absolvind apoi Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, la clasa de dirijat a prof. Dumitru Goia. La aceeaşi instituţie, urmează ulterior cursul de studii aprofundate, specializarea Stilistică dirijorală-Dirijat orchestră. Între 2005-2007, se perfecţionează la cursurile de măiestrie susţinute de reputatul dirijor Patrick Strub, cursuri organizate de Ambasada Germaniei la Chişinău.
Din 2004 deţine funcţia de dirijor al Filarmonicii Naţionale a Republicii Moldova, iar din noiembrie 2009 devine şi dirijor permanent al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca.
Mihail Agafiţa a participat la prestigioase festivaluri internaţionale, unde prestaţia sa a fost întâmpinată cu entuziasm de public şi apreciată la superlativ de către critica de specialitate. Printre personalităţile de renume cu care a colaborat se numără Robert Levin, Leontina Văduva, Dana Borşan, Cristina Anghelescu, Valentin Gheorghiu, Daniel Podlovschi, Georg Sava, Csíky Boldizsár, Sherban Lupu, Gabriel Croitoru, Florin Croitoru, Perényi Miklós, Anatoly Krastev, Philippe Cuper, Alexei Nabiulin, Anton Niculescu, Mihai Ungureanu, Viniciu Moroianu, Maria Bieşu, Mihail Munteanu, Marko Ylönen, Iurie Mahovici, Anatol Lapicus, Ilian Gârneţ, Patricia Kopatchinskaja, Radu Marian, Răzvan Suma, Rolando Saad, Jean-François Antonioli, Balint Janos, Mark Drobinsky, Constantin Sandu, Boris Andrianov, Vlad Dimulescu, Thomas Pandolfi, Marjorie Bagley, Gintaras Janusevicius, Lorene de Ratuld ş. a. Colaborarea sa cu celebra cântăreaţă spaniolă Isabel Pantoja, cu care a susţinut concerte în marile oraşe ale Spaniei, printre care se remarcă trei concerte în prestigioasa sală Palau de la Música din Barselona, reprezintă un punct de reper in activitatea sa profesională. Înregistrările din aceste concerte au fost lansate ulterior sub formă de CD si DVD (Sony). Un moment inedit al carierei sale îl constituie evoluţia in cadrul Festivalului Internaţional “George Enescu” (Bucureşti, 2011) la pupitrul Filarmonicii “Transilvania” din Cluj.
Din anul 2010, Mihail Agafiţa devine membru al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova. Repertoriul său impresionant conţine creaţii muzicale de diverse genuri şi stiluri, de la baroc la contemporan, printre ele aflându-se şi lucrări în primă audiţie.
Încă de la debutul carierei sale, Mihail Agafiţa a fost apreciat pentru personalitatea şi talentul său artistic, pentru forţa şi sensibilitatea interpretării operelor muzicale, precum şi pentru tehnica dirijorală impecabilă care i-a permis reproducerea fidelă a particularităţilor stilistice inerente fiecărei creaţii abordate. Pentru merite deosebite în dezvoltarea şi propagarea artei muzicale şi activitatea concertistică intensă, prin decret prezidenţial (în Republica Moldova), lui Mihail Agafiţa i-a fost conferit titlul onorific „Maestru în Artă”.
Soprana Daniela Păcurar a absolvit cursurile de canto, nivel licenţă şi masterat, ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”. În 1999 şi 2001, a participat la cursurile de vară ale Academiei Bach din Stuttgart, iar ulterior la cursurile de măiestrie susţinute de Mariana Nicolesco şi Theodore Coresi.
În activitatea sa artistică, se regăsesc colaborări cu ansamblurile Flauto dolce şi Cantate Domino, dar şi cu Operele Naţionale din Bucureşti şi Cluj-Napoca, Opera Maghiară din Cluj, Opera din Craiova, Orchestrele Filarmonicilor din Cluj, Târgu Mureş, Arad, Sibiu şi Iaşi. Prezenţa sa pe scena internaţională s-a concretizat prin turnee în ţări precum Italia, Franţa, Austria, Spania sau Elveţia.
În 2007, a obţinut Premiul special la concursul Hariclea Darclée de la Brăila şi Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, iar în 2008 Premiul II la Concursul Ionel Perlea de la Slobozia şi Premiul I la Concursul Naţional de Interpretare a Liedului Românesc de la Braşov.
Repertoriul de lied al Danielei Păcurar însumează lucrări de gen de la Mozart la compozitori contemporani, iar larga paletă a genului operistic cuprinde, printre altele, titluri ca Don Giovanni (Donna Elvira) şi Flautul fermecat (Susanna) de Wolfgang Amadeus Mozart, Turandot (Liu) şi Boema (Mimi) de Giaccomo Puccini, Falstaff (Alice) şi Othello (Desdemona) de Giuseppe Verdi sau Carmen (Michaela) de Georges Bizet. Soprana nu neglijează nici creaţia vocal‑simfonică, reprezentată în repertoriul său prin lucrări ca Stabat Mater de Giovanni Pierluigi da Palestrina, Matthäus Passion, Magnificat şi Misa în si minor de Johann Sebastian Bach, Misa Încoronării şi Requiem de Wolfgang Amadeus Mozart, Creaţiunea de Joseph Haydn sau Elias de Felix Mendelssohn Bartholdy.
Formată la şcoala clujeană de canto, sub îndrumarea lui Marius Budoiu şi a Ramonei Eremia, soprana Adela Zaharia a beneficiat de cursurile de măiestrie susţinute de Jean Louis Chastaing, Monika Mauch şi Mariana Nicolesco. În experienţa sa profesională, se regăsesc colaborări cu Filarmonicile din Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Târgu Mureş, Râmnicu Vâlcea şi Arad, dar şi cu Opera Naţională şi Opera Maghiară din Cluj.
În palmaresul sopranei, se înscriu câteva premii importante la competiţiile de specialitate, dintre care amintim Premiul II obţinut la Concursul Internaţional Sabin Drăgoi (Timişoara, 2011), Premiul III la Concursul Hariclea Darclée (Brăila, 2010), Premiul de Excelenţă la Concursul de Lied Românesc (Braşov, 2008 şi 2009) şi Premiul Special la Concursul Ferdinand Weiss (Cluj-Napoca, 2009).
Printre rolurile operistice pe care le-a abordat, se numără Amor din Dido şi Aeneas de Henry Purcell, Elisetta din Căsătoria secretă de Domenico Cimarosa, Regina Nopţii din Doamna 1 şi Doamna 2 Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart, Norina din Don Pasquale de Gaetano Donizetti, Michaela din Carmen de Georges Bizet, Musetta din Boema de Giaccomo Puccini sau Gilda din Rigoletto de Giuseppe Verdi. Din creaţia vocal-simfonică, Adela Zaharia şi-a înscris în repertoriu lucrări ca Stabat Mater de Giovanni Pierluigi da Palestrina, Messiah de Georg Friedrich Händel, Magnificat şi Matthäus Passion de Johann Sebastian Bach, Misa Încoronării şi Requiem de Wolfgang Amadeus Mozart, Paradis şi Peri de Robert Schumann, Carmina Burana de Carl Orff sau Regele David de Arthur Honegger.
Discipol al profesorului Gheorghe Roşu, Alin Anca urmează în prezent studiile de masterat ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”. Talentul său, dublat de o voce cu un timbru deosebit, l-a adus pe Alin Anca în atenţia scenelor internaţionale, activând în paralel ca angajat al prestigioasei Staatsoper Unter den Linden din Berlin, unde poate fi ascultat în producţii ca Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart sau Mireasa vândută de Bedřich Smetana.
Printre instituţiile cu care a colaborat, se numără Filarmonicile din Cluj-Napoca, Oradea şi Sibiu, Opera Naţională şi Opera Maghiară din Cluj, Opera Naţională din Bucureşti, Societatea Română de Radiodifuziune sau Universitätorchester Innsbruck und Akademischer Chor din Zürich.
Rolurile operistice abordate se întind pe o largă arie stilistică, de la Don Giovanni din opera omonimă de Wolfgang Amadeus Mozart, Fiorello din Bărbierul din Sevilla de Gioachino Rossini, Dulcamara din Elixirul dragostei de Gaetano Donizzeti, la Marele Inchizitor din Don Carlos, Monterone din Rigoletto, Dottore Grevil din Traviata, Tom din Bal mascat de Giuseppe Verdi, Colline din Boema sau Comisarul imperial din Madama Butterfly de Giaccomo Puccini. Din repertoriul vocal-simfonic, Alin Anca a interpretat Harmoniemesse de Joseph Haydn, Misa în Do major de Ludwig van Beethoven, Stabat Mater de Antonín Dvořák sau Requiem de Giuseppe Verdi.
Născut la Braşov în 1984, Răsvan Dumitru s-a dedicat studiului viorii de la vârsta de 5 ani, urmând Liceul de Muzică din oraşul natal, iar apoi cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, la clasa prof. Victoria Nicolae. Din 2007 până în 2011, a fost concertmaestru al Orchestrei Operei Naţionale Române din Cluj, iar din 2008 şef al partidei de vioara a II-a în Orchestra Naţională de Tineret.
Deţinător al mai multor premii naţionale şi semi-finalist al Concurs Musical International de Montreal (2006), violonistul a susţinut numeroase recitaluri atât în România, cât şi în Germania, Austria, Elveţia şi Olanda. Ca solist, a fost acompaniat de Orchestrele Filarmonicilor din Cluj şi Braşov, precum şi de Orchestra de Cameră a Radiodifuziunii Române. În acelaşi timp, Răsvan Dumitru s-a aplecat cu interes şi asupra creaţiei baroce, colaborând cu diverse ansambluri de gen.
Răsvan Dumitru cântă pe o vioară Leon Fischesser oferită, în urma unei competiţii din 2005, de fundaţia elveţiană Musique et Vie.
Vineri, 13 ianuarie 2012, ora 19, Abonament 11
Casa de Cultură a Studenţilor
CONCERT DE ARII ŞI VALSURI
Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat „Transilvania”
Dirijorul permanent al Filarmonicii – Mihail Agafiţa
Solişti:
Daniela Păcurar – soprană
Adela Zaharia – soprană
Alin Anca – bas
Solo vioară: Răsvan Dumitru
Program:
M. I. Glinka – Vals-Fantezie
J. Sibelius – Vals trist
Al. Glazunov – Vals nr. 7 din suita Chopiniana, op. 46
P. I. Ceaikovski – Vals-Scherzo pentru vioară şi orchestră, op. 34
S. Prokofiev – Vals Puşkin nr. 2, în do diez minor, op. 120
D. Şostakovici – Valsul nr. 2 din Suita a II-a de jazz
J. Strauss – Toastul Prinţului Orlovsky din opereta Liliacul
J. Strauss – Cupletele Adelei din opereta Liliacul
G. Sviridov – Vals din coloana sonoră a filmului Furtuna de zăpadă
E. Doga – Vals din coloana sonoră a filmului Dulcea şi tandra mea fiară
G. Puccini – Valsul Musetei din opera Boema
P. I. Ceaikovski – Valsul florilor din baletul Spărgătorul de nuci
Fr. Lehár – Aria Giudittei (Meine Lippen, sie küssen so heiß) din opereta Giuditta
Fr. Lehár – Duet din opereta Văduva veselă
Ch. Gounod – Aria Julietei din opera Romeo si Julieta
A. Haciaturian – Vals din muzica pentru drama Mascarade
J. Strauss – Vocile primăverii
PREŢUL BILETELOR ŞI AL ABONAMENTELOR
Biletele se pot cumpăra de la Agenţia de Bilete a Filarmonicii (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, la parter în incinta Casei de Cultură a Studenţilor, Tel. 0264 43 00 60) de luni până vineri între orele 10-16 sau în ziua concertului între orele 10-14, precum şi cu o oră înainte de concert.
Pentru Concertele EXTRAORDINARE:
30 lei preţ întreg / concert
15 lei preţ redus (elevi, studenţi şi pensionari) / concert
Pentru Concertele Simfonice/ Vocal-Simfonice/Recitaluri
20 lei preţ întreg / concert
10 lei preţ redus (elevi, studenţi şi pensionari) / concert
Preţul ABONAMENTELOR:
350 lei preţ întreg / abonament 32 de concerte în stagiune
200 lei preţ redus (elevi, studenţi şi pensionari) / abonament 32 de concerte în stagiune
